Raportul de audit pentru anul 2025 arată o imagine incomodă asupra modului în care Consiliul Județean Brăila și instituțiile subordonate și-au gestionat evidențele financiare. Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve și a identificat erori care, cumulate, au afectat situațiile financiare consolidate ale județului.
Sunt investiții care nu s-au materializat, dar au rămas în contabilitate, sute de mii de lei în garanții înregistrate greșit, cheltuieli contabilizate cu întârziere și proceduri interne care nu au reușit să prevină aceste probleme. Președintele Consiliului Județean Brăila, Iulian Chiriac, este total pe lângă ceea ce presupune conducerea unei instituții și se joacă pe banii publici.
Curtea de Conturi a dat pentru situațiile financiare consolidate ale Unității Administrativ-Teritoriale Județul Brăila o opinie cu rezerve, constatând că erorile identificate, luate împreună, au afectat calitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare.
1,83 milioane de lei în documentații pentru investiții care nu s-au mai materializat
Una dintre cele mai importante probleme scoase la iveală de audit este legată de conturile 231 și 208. În aceste conturi figurează 1.834.289,42 lei reprezentând documentații tehnico-economice pentru investiții care, la momentul verificării, nu se materializaseră în obiective de investiții finalizate sau aflate în execuție. Curtea de Conturi consideră că aceste sume erau menținute nejustificat în contabilitate.
Banii sunt împărțiți astfel:
1.558.018,80 lei – la UAT Județul Brăila;
122.240 lei – la Muzeul Carol I Brăila;
82.705 lei – la Școala Populară de Arte și Meserii „Vespasian Lungu”;
71.325,62 lei – la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila.
Problema descrisă de auditori este una de management și evidență, nu a existat o analiză corespunzătoare a stadiului proiectelor și nici o reevaluare a acestora pentru a se decide dacă trebuie continuate, suspendate sau eliminate din programele de investiții.
Cu alte cuvinte, în contabilitate au rămas bani legați de proiecte care nu mai aveau o materializare corespunzătoare în teren. Curtea de Conturi spune explicit că aceste solduri nu reflectau fidel valoarea și structura activelor prezentate în bilanț.
Garanții de peste 620.000 de lei ținute în contul greșit
O altă situație greu de ignorat apare la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila.
Aici, auditorii au identificat 622.187,05 lei reprezentând garanții de bună execuție care erau înregistrate și menținute în contul „Creditori”, ceea ce ducea la supraevaluarea datoriilor curente ale instituției.
În timpul auditului, garanțiile au fost analizate. Din suma respectivă, 620.090,05 lei au fost restituiți furnizorilor, iar diferența de 2.097 lei a fost înregistrată în afara bilanțului.
Faptul că situația a fost corectată nu schimbă însă întrebarea de fond: cum a ajuns o asemenea sumă să rămână înregistrată necorespunzător până la controlul Curții de Conturi?
Contabilitate făcută „din urmă”, aproape 243.000 de lei au distorsionat rezultatul
Raportul mai identifică o altă problemă: 242.922,05 lei, reprezentând cheltuieli care nu au fost înregistrate în perioada contabilă corespunzătoare.
Printre exemple se află:
76.043 lei, indemnizații de hrană aferente lunii decembrie 2024, înregistrate în ianuarie 2025;
151.606,05 lei, facturi ale Muzeului Carol I aferente lunii decembrie 2024, înregistrate în ianuarie 2025;
15.273 lei, aferenți unor concentratoare de oxigen primite încă din 2021, dar înregistrate ca și cheltuială curentă abia în 2025.
Nu sunt doar niște cifre mutate dintr-o coloană în alta. Curtea de Conturi arată că aceste erori au dus la supraevaluarea sau subevaluarea cheltuielilor și a rezultatului patrimonial.
Pentru o administrație publică, contabilitatea nu este o formalitate decorativă. Ea trebuie să arate ce s-a cheltuit, când s-a cheltuit și pentru ce.
Și alte erori, de la proiecte video la cheltuieli înregistrate greșit
Lista nu se oprește aici.
Un proiect tehnic de 5.950 de lei, realizat pentru un sistem de monitorizare video la Centrul Școlar de Educație Incluzivă, fusese înregistrat drept cheltuială, deși trebuia inclus în costul activului. Situația a fost corectată în martie 2026.
Alți 32.456,18 lei au fost menținuți în contul de cheltuieli înregistrate în avans, deși natura lor impunea o altă abordare contabilă. Și această situație a fost corectată ulterior.
Imaginea de ansamblu începe astfel să fie mai greu de pus doar pe seama unei greșeli punctuale.
Curtea de Conturi, controalele interne nu au funcționat până la capăt
Poate cea mai importantă concluzie din raport nu se referă la o singură sumă, ci la mecanismul care ar fi trebuit să împiedice acumularea acestor probleme.
Deși, în autoevaluarea sistemului de control managerial, instituția aprecia că acesta oferea o asigurare rezonabilă, auditorii au constatat că anumite controale-cheie nu erau pe deplin funcționale.
Au fost identificate deficiențe în identificarea și gestionarea riscurilor financiar-contabile, în exactitatea datelor contabile, în managementul economico-financiar și în administrarea patrimoniului public și privat.
Aici este, de fapt, problema care depășește o simplă eroare de contabilitate.
Dacă un proiect rămâne ani de zile în evidențe fără să se stabilească limpede dacă mai este necesar, dacă sute de mii de lei în garanții sunt tratate contabil necorespunzător și dacă cheltuieli dintr-un an ajung să fie înregistrate în altul, atunci întrebarea firească este cât de eficient funcționează mecanismele interne de verificare înainte ca auditorii externi să bată la ușă?
15.800 de lei plătiți pentru o eroare administrativă
Raportul consemnează și plata a 15.800 de lei cu titlu de daune morale, ca urmare a unei situații legate de un certificat de încadrare în grad de handicap care a fost anulat ulterior de instanță.
Curtea de Conturi a remarcat că, la momentul plății, nu fusese realizată o analiză suficientă privind cauzele și eventualele responsabilități și nici posibilitatea recuperării prejudiciului.
Ulterior, în 2026, Consiliul Județean a constituit o comisie care a analizat situația și a concluzionat că plata a reprezentat executarea legală a unei hotărâri judecătorești definitive și că nu există persoane de la care suma să fie recuperată.
Așadar, nici aici raportul nu stabilește existența unei culpe personale sau a unei fapte penale. Problema semnalată este una de analiză administrativă și de management al banului public.
Ce a rămas de făcut?
Curtea de Conturi nu s-a limitat la constatări
Pentru soldurile din conturile 231 și 208, termenul stabilit pentru clarificare și remediere este 31 martie 2027.
Pentru problema garanțiilor de bună execuție de la Spitalul Județean trebuie revizuită procedura operațională, tot cu termen de implementare 31 martie 2027.
Iar pentru erorile de 242.922,05 lei, recomandarea vizează actualizarea procedurilor contabile și întărirea controalelor interne, cu același termen de implementare.
Concluzia incomodă
Raportul Curții de Conturi spune însă ceva suficient de serios: situațiile financiare consolidate pentru 2025 au necesitat o opinie cu rezerve, iar în spatele acestei opinii se află erori, evidențe neclarificate, investiții fără finalitate concretizată în active, garanții contabilizate necorespunzător și deficiențe ale controalelor interne.
Iar când vorbim despre bani publici, problema nu este doar dacă greșeala a fost reparată după control.
Problema este de ce a fost nevoie de control pentru ca ea să fie găsită și corectată.
Pentru administrația județeană, acesta este poate cel mai important semnal din întregul raport: nu doar cifrele trebuie reparate, ci și mecanismul care a permis ca aceste cifre să rămână greșite.
