Imaginea transmisă de cetățeni pe rețeaua de socializare, în care apar deșeuri menajere, obiecte abandonate și vegetație neîngrijită, readuce în atenție situația fostei Unități Militare 576 din cartierul Viziru, în apropierea Pieței „Caporal Mușat”. Fotografiile nu reprezintă doar un caz izolat de mizerie urbană, ci simptomul unei probleme administrative mai vechi, rol asumat de PSD, abandonarea unui teren public și lipsa unei soluții clare pentru patrimoniul construit și pentru siguranța locuitorilor din zonă. De ce a fost lăsat terenul să se degradeze, cine răspunde pentru salubrizare și pază, ce s-a întâmplat cu proiectul anunțat în 2006 și ce intenționează administrația să facă în continuare cu un teren important, aflat în mijlocul orașului? Aflat la al treilea mandat de primar, PESEDISTUL Marian Dragomir se poate lăuda doar cu asfaltarea, de cele mai multe ori ineficientă și , festivaluri, în rest, impotență.
Informațiile disponibile în presa locală și națională arată că Primăria Brăila a preluat, în anii 2006 și 2010, două foste unități militare de la Ministerul Apărării Naționale, cu titlu gratuit. La acel moment, administrația PSD, prin primarul PSD Marian Dragomir, anunța cu mândrie, realizarea unui amplu cartier rezidențial, cu aproximativ 2.900 de locuințe, spații comerciale, parc, școală și grădiniță. Proiectul nu a depășit însă stadiul de machetă și documentații, iar terenurile au rămas ani la rând într-o stare de degradare.
Promisiunea unui cartier rezidențial care ar fi trebuit să fie finalizat în jurul anului 2013 trebuie, prin urmare, tratată ca o promisiune administrativă neonorată, nu ca un proiect realizat sau aflat într-un stadiu avansat. Mai mult, în documentarea publică apar informații potrivit cărora administrația locală PSD era obligată, prin condițiile transferului, să ofere Armatei o parte din locuințele ce urmau să fie construite. Această obligație arată că terenul nu a fost primit fără condiții și că utilizarea sa trebuia să respecte un obiectiv concret.
Afirmația potrivit căreia cele trei clădiri ar fi monumente istorice este plauzibilă din punct de vedere istoric, având în vedere vechimea și rolul militar al ansamblului, dar nu poate fi confirmată doar pe baza fotografiei sau a postării de pe rețeaua de socializare.
Pentru ca o clădire să beneficieze de regimul juridic al unui monument istoric, aceasta trebuie să figureze în Lista Monumentelor Istorice, cu un cod oficial.
Totuși, chiar și în situația în care clădirile nu sunt clasate, abandonarea lor nu este lipsită de consecințe. Proprietarul sau administratorul unui teren are obligația de a-l întreține, de a preveni transformarea sa într-o sursă de pericol și de a lua măsuri împotriva depozitării ilegale a deșeurilor și a accesului neautorizat.
În anul 2013 existau deja relatări despre degradarea fostelor unități militare, accesul hoților și furtul de fier, cărămizi, lemne și alte materiale. Au fost menționate inclusiv cazuri de persoane surprinse în timp ce demontau porți metalice sau sustrăgeau lemne din incintă.
Subliniem că problema nu este recent, iar degradarea terenului nu poate fi pusă exclusiv pe seama comportamentului unor cetățeni. Furtul și vandalismul sunt fapte individuale, care trebuie cercetate de autorități, însă răspunderea administrativă pentru împrejmuire, iluminare, monitorizare, salubrizare și securizarea imobilului revine proprietarului sau administratorului. Lipsa unei paze eficiente și a unor măsuri constante de control a creat condiții favorabile pentru furturi și vandalism.
Depozitarea ilegală a deșeurilor creează riscuri sanitare și de mediu, iar apariția rozătoarelor și insectelor, mirosuri, incendii, contaminează solul și afectează calitatea vieții locuitorilor.
În acest caz, Primăria, condusă politic de PSD, ar trebui să comunice public, cine este proprietarul și administratorul terenului; când a fost făcută ultima salubrizare; ce contract există pentru pază și întreținere; câte sesizări și sancțiuni au fost înregistrate; dacă terenul este monitorizat video;, ce plan există pentru clădirile istorice sau cu valoare arhitecturală; care este destinația actuală și viitoare a terenului.
Până acum, din informațiile disponibile, rezultă faptul că terenul de la Caporal Mușat a rămas în circuitul administrativ și imobiliar al Primăriei Brăila. În 2021, pentru un teren de aproximativ 54.054 de metri pătrați de la Caporal Mușat II, administrația locală a organizat o licitație pentru constituirea unui drept de superficie pe 49 de ani. Câștigătorul inițial, în speță Andreev de la Apan Brăila, nu a mai semnat contractul, iar licitația urma să fie reluată. Există însă și indicii că obiectivul este din nou administrat sau securizat de o unitate militară din Focșani, însă revenirea oficială a terenului la Ministerul Apărării nu este încă făcută public.
Situația fostei Unități Militare 576 este una care justifică o anchetă administrativă și jurnalistică serioasă. Sunt confirmate istoric existența fostelor unități militare, preluarea lor de către Primăria Brăila, promisiunile privind construirea unui cartier rezidențial și problemele de pază și vandalism relatate încă din 2013.
De ce a fost lăsat terenul să se degradeze, cine răspunde pentru salubrizare și pază, ce s-a întâmplat cu proiectul anunțat în 2006 și ce intenționează administrația să facă în continuare cu un teren important, aflat în mijlocul orașului?
