Politizarea execesivă din ultimii 36 de ani, constituie probleme sistemice amplu dezbătute în societatea românească, iar cazul județului Brăila reflectă fidel aceste dinamici naționale. Clientelismul politic din structurile deconcentrate , inspectorate, agenții județene, direcții deconcentrate, blochează adesea meritocrația, lăsând tinerii profesioniști fără sprijin politic în afara sistemului și accelerând exodul acestora din comunitățile locale. Brăila se pierde și moare încet dar sigur, speranța unui viitor a dispărut de mult.
Mecanismul prin care se realizează controlul instituțiilor și vulnerabilitățile semnalate de mass-media și opoziție include în special controlul instituțiilor publice deconcentrate prin algoritm politic. În mod tradițional, conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor din județ, cum ar fi inspectoratele școlare, direcțiile sanitare, agențiile pentru protecția mediului sau direcțiile silvice, ar trebui ocupată prin concurs public de către funcționari de carieră. În realitate, partidele aflate la guvernare , fie prin alianțe locale, fie prin monopol județean, utilizează mecanismul detașărilor succesive sau al numirilor temporare „prin ordin de ministru”sau prin concursuri aranjate.
Acest sistem evită organizarea concursurilor deschise, menținând directorii într-o stare de dependență directă față de liderii politici locali ai organizației județene, care le asigură în mod clar menținerea în funcție.
Presa locală și națională a raportat periodic cazuri în care persoane fără expertiză specifică în managementul deșeurilor, agricultură, finanțe sau sănătate au fost plasate la cârma instituțiilor de profil doar ca recompensă pentru sprijinul logistic adus partidului în campaniile electorale.
Monopolul Administrativ și Rotația Cadrelor
În Brăila, PSD a deținut decenii la rând o hegemonie administrativă puternică, controlând Consiliul Județean și Primăria Municipiului. Istoricul local arată că liderii politici județeni, de la figuri din trecut intrate în atenția justiției pentru abuz în serviciu, precum fostul președinte CJ Gheorghe Bunea Stancu, până la garniturile mai noi, cum este actualul președinte CJ, Iulian Chiriac, având ultimul cuvânt în validarea candidaturilor pentru instituțiile-cheie.
Acest cerc închis a creat o „pepinieră de partid”, unde promovarea se face de la tineretul social-democrat direct în consilii de administrație ale companiilor municipale , cum ar fi de exemplu regiile de transport, apă-canal, piețe, și ulterior în funcții de directori executivi.
Impactul direct asupra tinerilor și exodul creierelor
Frustrarea tinerilor fără conexiuni politice, este confirmată de datele demografice și sociologice și este o evidentă lipsa de predictibilitate. Atunci când un tânăr cu studii solide observă că posturile de conducere sunt blocate sau scoase la concurs formal, cu dedicat, motivația de a rămâne în administrația locală dispare. Mai mult, Brăila s-a confruntat în ultimele cicluri demografice cu o scădere accentuată a populației active și a absolvenților de studii superioare, aceștia orientându-se masiv spre centre universitare mari , București, Cluj, Iași sau către străinătate, unde criteriile de angajare în mediul privat sunt pur economice și meritocratice.
Acest cerc vicios, în care politizarea alungă competența, iar lipsa de competență degradează serviciile publice, rămâne una dintre cele mai mari provocări administrative din județ. Printre exemplele cele mai clare, este influența președintelui PSD a Consiliului Județean Iulian Chiriac, cel care, cu mult tupeu, și-a angajat fratele, Lucian Chiriac la Compania de Apă, fiind chiar un șef de serviciu. Speța exemplifică exact mecanismul descris anterior, extinderea controlului politic asupra companiilor de utilități publice prin numiri controversate sau bazate pe legături de rudenie. CUP Dunărea Brăila, compania de apă-canal a județului, funcționează ca o societate pe acțiuni aflată sub autoritatea Consiliului Județean Brăila, instituție condusă din 2016 de Francisk-Iulian Chiriac.
Atunci când rude în linie dreaptă sau colaterală ale liderilor decidenți, cum este președintele CJ, Iulian Chirirac, ajung să ocupe funcții de execuție sau de șef serviciu în cadrul companiilor subordonate, apar probleme majore semnalate frecvent de societatea civilă și opoziție.
Apare evident conflictul moral dar și suspiciunea de nepotism. Chiar dacă formal selecțiile sau promovările sunt prezentate ca respectând procedurile interne ale societății comerciale, suprapunerea de interese este evidentă. Deoarece managementul CUP Dunărea este numit prin decizii de consiliu de administrație validat politic, subordonarea politică a directorilor față de șeful Consiliului Județean anulează independența concursurilor de angajare.
Companiile monopol de utilități publice, apă, transport local, gestionarea deșeurilor, au bugete masive din bani publici și fonduri europene. Atunci când posturile cheie devin „beneficii de familie” sau de partid, se transmite un semnal de descurajare pentru specialiștii independenți din Brăila care ar putea eficientiza aceste servicii.
Administrația locală condusă de Iulian Chiriac se află deja sub o lupă strictă, inclusiv în urma perchezițiilor recente ale DNA care au vizat legăturile financiare dintre Consiliul Județean și un alt pol local important, clubul sportiv HC Dunărea Brăila. Acest tip de management închide circuitul meritocratic, dând dreptate tinerilor care reclamă că fără „proptea” sau legături de sânge cu nucleul dur al puterii locale, accesul la funcții de stabilitate economică în Brăila este aproape imposibil.
Fenomenul numirilor pe bază de rudenie, afinități politice sau „cumetrie” are un istoric bogat și documentat în zona Brăila-Galați. Presa de investigație și rapoartele de integritate au scos la iveală, de-a lungul timpului, mai multe cazuri în care poziții cheie din instituții publice, regii sau deconcentrate au fost transformate în afaceri de familie. Câteva dintre cele mai cunoscute cazuri din regiune include, „Dinastia” Bunea Stancu, dar mai nou și Iulian Chiriac.
