Un nou scandal politic s-a iscat după ce pe ordinea de zi a ședinței CJ Brăila care va avea loc pe 24 septembrie 2026 au apărut mai multe proiecte de asociere cu administrații locale pentru finanțarea unor investiții. Liberalii susțin că toate localitățile care primesc bani, potrivit documentelor prezentate un total de circa 7 milioane de lei, sunt conduse exclusiv de primari PSD și cer explicații privind criteriile de repartizare a banilor.
O nouă dispută aprinde lupta dintre PSD și PNL la nivelul administrației județene. Miza este reprezentată de milioane de lei, din bugetul Consiliului Județean Brăila, care urmează să contribuie la finanțarea unor investiții în mai multe comune.
În centrul controversei se află unsprezece proiecte de asociere, pentru care sunt indicate contribuții ale Consiliului Județean cuprinse între 500.000 și 800.000 de lei. Suma totală ajunge la 6.750.000 de lei. Liberalii susțin că toate localitățile vizate sunt conduse de primari PSD și reclamă faptul că administrațiile liberale nu ar fi fost informate că pot solicita astfel de finanțări.
Primarii liberali afirmă că administrațiile conduse de ei nu au fi fost informate în prealabil despre posibilitatea unor astfel de asocieri și întreabă care sunt criteriile prin care toate localitățile să poată solicita finanțarea.
Liberalii brăileni invocă și repartizarea bugetară de la începutul anului, despre care afirmă că ar fi dezavantajat administrațiile PNL.
Liberalii îl acuzat pe președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, că ar împărți județul în funcție de criterii politice.
Lista investițiilor scoate în evidență amploarea finanțărilor.
Cea mai mare sumă, de 800.000 de lei, este indicată pentru comuna Stăncuța. Banii sunt destinați amenajării unor trotuare și dispozitive pentru scurgerea apelor pe DJ 212, DJ 212C și DJ 211A-DJ 212, pe raza localității Cuza-Vodă. Valoarea totală a investiției este de peste 3,9 milioane de lei.
Pentru Cazasu este prevăzută o contribuție de 750.000 de lei pentru modernizarea străzii Principale/DJ221. Investiția are o valoare totală de aproximativ 2,89 milioane de lei. Documentele publice ale Primăriei Cazasu confirmă existența proiectului de asociere pentru cofinanțarea investiției.
Unirea – 700.000 de lei
Comuna Unirea ar urma să primească 700.000 de lei pentru asfaltarea unor drumuri din satul Valea Cânepii și satul Unirea. Valoarea proiectului este de aproximativ 1,16 milioane de lei.
Tufești – 700.000 de lei
Alți 700.000 de lei sunt destinați extinderii accesurilor și trotuarelor de pe străzile Brăilei și Vizirului. Investiția este estimată la peste 1,82 milioane de lei.
Șuțești – 700.000 de lei
Pentru comuna Șuțești sunt prevăzuți 700.000 de lei pentru înființarea unui teren de sport multifuncțional în incinta Școlii Profesionale „Costache Grigore Șuțu”. Valoarea investiției este de aproximativ 822.600 de lei.
Râmnicelu – 700.000 de lei
Comuna Râmnicelu beneficiază de o contribuție de 700.000 de lei pentru reabilitarea și recompartimentarea căminului cultural din localitate. Investiția este estimată la aproximativ 1,05 milioane de lei.
Jirlău – 700.000 de lei
Pentru amenajarea și dotarea parcului central din Jirlău este indicată o contribuție de 700.000 de lei, în condițiile unei valori totale a investiției de aproximativ 1,18 milioane de lei.
Siliștea – 600.000 de lei
La Siliștea, CJ Brăila ar urma să contribuie cu 600.000 de lei la modernizarea Centrului Civic din satul Muchea. Valoarea totală a proiectului este de aproape 2,91 milioane de lei.
Bărăganul – 600.000 de lei
Pentru modernizarea străzilor Violetei și Panseluței din Bărăganul este prevăzută suma de 600.000 de lei. Valoarea restului de executat este indicată la aproximativ 881.600 de lei.
Mărașu – 500.000 de lei
Pentru comuna condusă de un primar PSD din Insula Mare a Brăilei, suma de 500.000 de lei, este destinată amenajării unui loc de recreere și agrement în comuna Mărașu, proiect cu o valoare totală de aproximativ 1,01 milioane de lei.
Bordei Verde – 314.556,71 lei
Cea mai mică sumă din această listă este alocată comunei conduse de fratele fostului senator PSD, Ion Rotaru și este alocată pentru AMENAJARE SPAŢIU DE JOACĂ”, localitatea Lișcoteanca, str. Școlii, nr. 8, un proiect cu o valoare totală de 1.148.920,69 lei (din care valoarea lucrărilor rest de executat la data asocierii este de 501.252,98 lei).
Șapte milioane de lei și o întrebare simplă: care sunt criteriile?
Din punct de vedere administrativ, asocierea dintre Consiliul Județean și unitățile administrativ-teritoriale nu este o procedură nouă. Documentele CJ Brăila arată că instituția a utilizat acest mecanism și în anii anteriori pentru finanțarea unor investiții locale. Spre exemplu, în 2017, CJ Brăila aproba o asociere cu comuna Mărașu pentru cofinanțarea unui proiect de modernizare a unui drum comunal, contribuția județului fiind atunci de 500.000 de lei.
Prin urmare, controversa actuală nu privește existența în sine a mecanismului de asociere, ci modul în care au fost selectate proiectele și localitățile finanțate în această rundă.
Aici este și principala întrebare ridicată de liberali: care au fost criteriile pe baza cărora au fost selectate cele zece investiții și de ce administrațiile conduse de primari PNL susțin că nu au fost informate cu privire la posibilitatea de a solicita finanțări similare?
Pentru ca acuzația de alocare pe criterii politice să poată fi demonstrată, ar trebui comparate toate solicitările depuse de UAT-uri, criteriile de eligibilitate, documentațiile proiectelor și hotărârile CJ adoptate în aceeași perioadă.
Pentru PSD și PNL, disputa are însă o miză evident politică. Consiliul Județean este una dintre principalele instituții prin care pot fi direcționate fonduri către proiecte locale, iar diferențele de finanțare pot avea un impact direct asupra investițiilor din comune. De partea liberalilor, mesajul este că administrațiile conduse de primarii partidului ar fi fost lăsate în afara mecanismului de finanțare.
De partea administrației județene, explicația privind criteriile de selecție, solicitările primite de la UAT-uri și fundamentarea sumelor ar putea lămuri dacă repartizarea celor aproximativ șapte milioane de lei a avut la bază criterii administrative, necesitatea proiectelor și documentațiile depuse sau dacă există alte elemente care au stat la baza selecției.
Până atunci, cele circa 7 milioane de lei au devenit noul punct de conflict dintre PSD și PNL în administrația brăileană.
Iar întrebarea care rămâne pe masa Consiliului Județean este una dificil de ocolit: cine a stabilit ce localități primesc banii, pe ce criterii și de ce nu au avut toate primăriile, potrivit liberalilor, aceeași șansă de a solicita finanțare?
