Publicarea datelor, de către jurnalistul Cătălin Chivu, privind veniturile salariale din martie 2026, oferă o imagine necesară asupra modului în care sunt distribuite resursele publice în cel mai important spital din județul Brăila. Cifrele nu demonstrează, în sine, că serviciile medicale sunt bune sau slabe, însă o întrebare legitimă. Sunt veniturile plătite din bani publici însoțite de o calitate a actului medical, de o organizare și de o responsabilitate pe măsura lor? Pe lângă salariile de bază, documentul publicat evidențiază sporuri semnificative pentru secțiile cu risc ridicat, precum UPU, ATI și Medicina Legală. De-a lungul anilor, mulți de altfel, activitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, a fost îndelung criticată de brăileni. Unitatea sanitară a fost condusă strict prin influența PSD, partidul neasumându-și eșecul, dar care și-a asumat și susținut public managerii neluând măsuri în cazul unor erori grosolane, soldate chiar și cu pierderi de vieți. Se știe că partidul sau alianța care deține majoritatea în Consiliul Județean, în speță PSD, răspunde politic pentru direcția administrației și a comunității, așa ar fi normal, dar PSD a sfidat și a condus ca pe o tarla. Mai mult, dacă majoritatea PSD a susținut numiri, bugete și conduceri, atunci PSD Brăila nu poate revendica doar investițiile bune și să respingă orice responsabilitate pentru eșecurile instituționale sau posibil să le acopere, cum s-a întâmplat cu managerul Delia Râșnoveanu. În acest caz, președintele Consiliului Județean Iulian Chiriac, doar la presiunea publică a luat măsuri și astea tardive pentru că până la urmă Râșnoveanu și-a dat demisia, în dispreț, așa cum ne amintim.
Venituri care depășesc cu mult media județului
La nivelul conducerii, salariile de bază brute sunt cuprinse între 15.836 și 20.803 lei. Managerul are un salariu de bază de 20.803 lei, directorul financiar-contabil interimar 19.356 de lei, directorul medical 18.912 lei, iar directorul de îngrijiri 15.836 de lei.
În cazul medicilor primari, salariile de bază ajung la 24.012 lei în anumite specialități, în timp ce medicii specialiști sunt remunerați cu aproximativ 12.629–13.933 de lei. Medicii rezidenți din anii IV–V au salarii de bază cuprinse între 9.810 și 11.366 lei, iar cei din primii trei ani între 7.125 și 9.264 de lei.
Aceste sume sunt brute și nu includ, în toate cazurile, gărzile și sporurile. În secțiile cu condiții deosebit de grele, sporurile pot schimba radical venitul final. La UPU și ATI, sporurile de secție prezentate în centralizare ajung la 75%, iar în Medicina Legală la 85%.
Un medic primar ATI poate ajunge, potrivit exemplelor din tabel, la un venit brut de aproximativ 31.207 lei pe lună doar din salariul de bază și sporul de secție. Cu gărzile incluse, venitul poate depăși 35.000–39.000 de lei.
În Medicina Legală, un medic primar cu salariu de bază de 24.012 lei și spor de 85% ajunge la un venit brut estimat de 42.071 de lei.
Este firesc ca munca în ATI, UPU sau Medicina Legală să fie plătită suplimentar. Riscul profesional, expunerea la situații critice, programul de noapte și presiunea deciziei justifică diferențele de venit. Problema apare atunci când administrația publică vorbește despre salarii, dar nu publică la fel de clar și rezultatele care ar trebui să le însoțească, timpii de așteptare, numărul de reclamații, infecțiile asociate actului medical, mortalitatea evitabilă, reinternările, deficitul de personal sau satisfacția pacienților.
Un asistent de la UPU poate câștiga aproape cât un specialist din alte domenii
Datele centralizate arată discrepanțe importante între secții. Un asistent medical principal UPU, cu studii postliceale și gradația 5, are un salariu de bază de 7.255 de lei. Cu sporul de 75%, sporul de tură și cel de noapte, venitul brut estimat ajunge la aproximativ 12.711 lei, adică aproximativ 7.435 de lei net.
La ATI, un asistent medical principal din aceeași categorie poate ajunge la aproximativ 12.979 de lei brut, în timp ce un asistent de la Medicină Internă, cu aceeași vechime, este prezentat cu un venit brut de aproximativ 8.958 de lei. Diferența netă estimată este de circa 2.350 de lei pe lună.
Această diferență poate fi justificată prin nivelul de risc și complexitatea muncii, dar ea arată și cât de mult depinde venitul personalului medical de locul în care lucrează, nu doar de calificare, responsabilitate și performanță. Un asistent competent dintr-o secție obișnuită poate avea un venit semnificativ mai mic decât un coleg cu aceeași vechime, dar încadrat într-o secție cu spor superior.
Pentru infirmiere și îngrijitoare, diferențele sunt de asemenea vizibile. O infirmieră din UPU sau ATI ajunge, în exemplul prezentat, la aproximativ 8.201 lei brut, în timp ce una din Chirurgie sau Medicină Internă ajunge la aproximativ 6.785 de lei. În cazul îngrijitoarelor, venitul brut estimat este de aproximativ 7.834 de lei în UPU/ATI și 6.380 de lei în secțiile obișnuite.
În spatele acestor cifre se află o realitate mai puțin discutată, personalul auxiliar ține în funcțiune spitalul, dar este cel mai vulnerabil la suprasolicitare, deficit de personal și lipsa recunoașterii profesionale. Orice evaluare a calității serviciilor medicale care se limitează la medici și aparatură ignoră tocmai segmentul care asigură igiena, transportul pacienților și îngrijirea de bază.
Salariile nu sunt problema. Lipsa legăturii dintre salarii și rezultate este problema
Dezbaterea publică nu ar trebui să se transforme într-un atac general asupra personalului medical. Medicii, asistenții, infirmierele și personalul auxiliar trebuie plătiți corect. Un sistem care își plătește prost angajații nu poate reține profesioniști și nu poate asigura servicii medicale sigure. În același timp, salariul public nu poate fi tratat ca un drept fără contrapondere. El trebuie legat de prezența efectivă la program și respectarea gărzilor; timpul de răspuns în urgențe; respectarea protocoalelor; calitatea documentării medicale; reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale; comunicarea cu pacientul și familia; numărul și soluționarea reclamațiilor; lipsa conflictelor de interese; rezultatele verificărilor interne și externe.
În cazul Spitalului Județean Brăila, această discuție este cu atât mai necesară cu cât în spațiul public au existat controverse privind managementul și responsabilitatea administrativă. În iunie 2026, presa a relatat că fosta directoare a spitalului, Mihaela Delia Râșnoveanu, fusese trimisă în judecată de DNA într-un dosar care viza, potrivit procurorilor, patru contracte part-time încheiate pentru sine și alte contracte fără organizarea concursurilor necesare. Prejudiciul indicat în dosar era de 469.263 de lei pentru primele fapte și 123.020 de lei pentru celelalte. Dosarul se afla în faza de cameră preliminară, ceea ce înseamnă că acuzațiile nu reprezintă o condamnare definitivă.
Acest episod nu poate fi ignorat într-o analiză despre bani publici și calitatea conducerii. Chiar dacă răspunderea penală va fi stabilită numai de instanță, acuzațiile descrise de procurori ridică întrebări despre controlul intern, conflictele de interese, procedurile de angajare și modul în care sunt protejate resursele spitalului, adică protejare prin influența politică PSD, în cazul de față.
La fel de grav este faptul că, în 2023, un pacient internat la Cardiologie a părăsit spitalul, iar ulterior a fost găsit decedat în apropierea unității medicale. Cazul a generat reacții publice și solicitarea demisiei managerului de atunci. Potrivit relatărilor publice, conducerea a indicat firma de pază, iar autoritățile au anunțat cercetări pentru ucidere din culpă și neglijență în serviciu.
Digitalizarea nu înseamnă automat servicii mai bune
Spitalul a beneficiat de un proiect de digitalizare în valoare totală de aproximativ 6,53 milioane de lei, finanțat prin PNRR și contribuție proprie. Proiectul urmărește digitalizarea fluxurilor interne, interoperabilitatea și reducerea timpului de relaționare cu pacienții și instituțiile colaboratoare.
Investiția este importantă, dar tehnologia nu poate înlocui managementul. Un sistem informatic performant nu rezolvă singur lipsa de comunicare, care există de ani și ani de zile, așteptarea excesivă la UPU, aglomerația din secții, lipsa medicamentelor, problemele de igienă sau tratarea superficială a reclamațiilor.
Digitalizarea trebuie evaluată prin rezultate concrete, cât timp economisește pacientul, câte erori administrative sunt eliminate, cât de repede sunt accesate analizele și dacă datele medicale circulă efectiv între secții. Altfel, există riscul ca un proiect modern să devină doar o investiție bifată în documente, fără o schimbare proporțională în experiența bolnavului.
Ce ar trebui să publice spitalul, în afară de salarii
Pentru ca locuitorii Brăilei să poată evalua corect serviciile medicale, spitalul și autoritatea tutelară ar trebui să publice periodic un tablou de bord cu indicatori ușor de verificat, timpul mediu de așteptare la UPU, pe intervale orare;numărul pacienților redirecționați sau transferați; numărul infecțiilor asociate asistenței medicale;numărul reclamațiilor și timpul de soluționare; gradul de ocupare a paturilor;numărul posturilor vacante și al gărzilor neacoperite;mortalitatea pe principalele categorii de cazuri;reinternările în primele 30 de zile;rezultatele chestionarelor de satisfacție; achizițiile și contractele cu persoane sau firme apropiate conducerii;timpul de finalizare a investigațiilor și intervențiilor; măsurile dispuse după controale și audituri.Fără acești indicatori, cetățeanul vede doar cât se cheltuie, nu și ce primește în schimb.
Plata corectă trebuie să vină împreună cu răspunderea
Cifrele din martie 2026 arată un sistem în care anumite venituri sunt foarte mari, în special în conducere, ATI, UPU și Medicina Legală. Unele dintre aceste venituri sunt explicate prin responsabilitate, risc, gărzi și condiții grele de muncă. Nu este legitim să fie contestat automat salariul unui profesionist doar pentru că este ridicat. Este însă legitim să fie întrebat dacă banii publici produc și servicii publice de calitate. Brăilenii nu au nevoie doar de salarii publicate în tabele. Au nevoie să știe dacă sunt tratați la timp, dacă sunt supravegheați în siguranță, dacă reclamațiile lor sunt investigate și dacă greșelile administrative au consecințe. Un spital performant nu este acela în care salariile sunt mici, ci acela în care veniturile corecte sunt dublate de profesionalism, control, transparență și rezultate măsurabile.
În lipsa acestei legături, transparența salarială rămâne doar o listă de sume. Iar lista poate arăta cât costă sistemul, fără să răspundă la întrebarea esențială: cât valorează, pentru pacient, serviciul primit?
Consiliul Județean Brăila are o responsabilitate reală și poate fi demonstrată prin decizii, numiri, bugete, controale și reacții publice. Consiliul Județean este autoritatea care gestionează patrimoniul și finanțarea locală a Spitalului Județean. El nu conduce actul medical de zi cu zi și nu poate decide ce tratament primește un pacient, dar are un rol major în numirea și evaluarea managerului;aprobarea sau supravegherea bugetului;finanțarea investițiilor și reparațiilor; verificarea modului în care este administrat patrimoniul;monitorizarea performanței conducerii;analizarea rapoartelor de activitate;solicitarea de controale și audituri;reacția la nereguli administrative;reprezentarea interesului pacienților în raport cu spitalul.
Spitalul publică faptul că este acreditat în ciclul II, cu un procent de 90,24%, dar precizează și că această încadrare a fost influențată de existența unui program de conformare legat de lucrări de reabilitare desfășurate pe o perioadă îndelungată. Aceasta înseamnă că există un nivel formal de acreditare, dar și neconformități sau riscuri care necesită remediere. Prin urmare, Consiliul Județean nu poate spune că problemele spitalului țin exclusiv de medici sau de manager. Dacă deficiențele persistă ani de zile, răspunderea devine mai ales una politică și administrativă.
Întrebările devin mai serioase în cazul fostei conduceri
DNA a anunțat trimiterea în judecată a fostului manager Mihaela Delia Râșnoveanu, acuzată că ar fi încheiat pentru sine patru contracte part-time și că ar fi dispus încheierea unor contracte fără concurs. Procurorii au indicat un prejudiciu total de peste 592.000 de lei, iar spitalul s-a constituit parte civilă. Acuzațiile nu reprezintă o condamnare definitivă, însă descriu fapte suficient de grave pentru a obliga autoritatea tutelară să explice ce mecanisme de control au existat și de ce nu au funcționat.
Întrebare legitimă pentru Consiliul Județean
Ce a făcut concret instituția când au apărut suspiciuni privind contractele, cumulul de funcții și plata unor venituri suplimentare către persoane din conducerea spitalului?
Dacă răspunsul este că nimeni nu a observat nimic, atunci există o problemă de control administrativ. Dacă cineva a observat și nu a intervenit, problema este mai gravă. Iar dacă situația a fost tolerată pentru că persoanele implicate beneficiau de sprijin politic, aceasta trebuie demonstrată prin documente și decizii, nu doar afirmată.
Există o posibilă responsabilitate politică?
Partidul sau alianța care deține majoritatea în Consiliul Județean este clar că răspunde politic pentru direcția administrației. Dacă majoritatea PSD a susținut numiri, bugete și conduceri, atunci PSD Brăila nu poate revendica doar investițiile bune și să respingă orice responsabilitate pentru eșecurile instituționale.
Ce ar trebui să ceară public consilierii județeni Consiliului Județean Brăila
Consilierii județeni, indiferent de partid, ar trebui să solicite public, raportul complet al evaluării managerului; obiectivele de performanță ale managerului și gradul lor de îndeplinire; rapoartele Consiliului de Administrație; toate controalele efectuate în ultimii ani; măsurile dispuse după controale; situația posturilor ocupate prin concurs și a contractelor part-time; justificarea cumulului de funcții și a sporurilor; raportul privind programul de conformare pentru acreditare; indicatorii de calitate medicală și siguranță a pacientului; execuția bugetară și lista investițiilor; contractele de pază, curățenie, catering, spălătorie și laborator; numărul reclamațiilor și modul în care au fost soluționate.
Pe site-ul spitalului sunt menționate structuri externalizate precum bucătăria, spălătoria, laboratorul, paza și teleradiologia. Aceste contracte merită analizate nu pentru că externalizarea ar fi ilegală în sine, ci pentru a vedea dacă serviciile sunt eficiente, competitive și controlate.
Consiliul Județean nu este un spectator, el nu răspunde pentru fiecare eroare medicală, dar răspunde pentru cadrul în care spitalul funcționează, conducere, buget, investiții, control și transparență.
Dacă un manager este acuzat de DNA că ar fi produs prejudicii prin contracte și angajări, întrebarea nu se oprește la persoana managerului. Ea ajunge la cei care l-au numit, evaluat, menținut sau supravegheat. Dacă majoritatea PSD, prin președintele Consiliului Județean Iulian Chiriac, a controlat deciziile Consiliului Județean în perioada respectivă, atunci are o responsabilitate politică evidentă de a răspunde public.
În condițiile în care administrația județeană a fost dominată politic de PSD, partidul trebuie să explice nu doar ce investiții a finanțat, ci și cum a evaluat conducerile, ce controale a dispus și de ce nereguli grave au ajuns să fie cercetate de DNA. Fără răspunsuri documentate, suspiciunea de protecție politică va continua să planeze asupra întregului sistem.
