Brăileanul Ion Sterian conduce Transgaz din 2017, una dintre cele mai importante companii controlate de statul român. În tot acest timp, compania a rămas un monopol strategic, iar directorul său general a ajuns unul dintre cei mai bine plătiți oameni din sectorul public. Potrivit datelor publicate de autorități, indemnizația lunară a lui Ion Sterian ajunge la 67.365 de lei. Suma este de aproape trei ori mai mare decât venitul lunar al premierului României, estimat la puțin sub 25.000 de lei brut. În 2025, pachetul total de remunerare al conducerii Transgaz a fost de 3,06 milioane de lei, față de 2,8 milioane de lei în anul precedent, spune site-ul defapt.ro. Ion Sterian în cariera sa, ascensiunea în funcții publice și în conducerea companiilor de stat a fost asociată, de-a lungul timpului, cu susținerea unor grupări politice din PNL, ALDE și nu în cele din urmă, PSD. Longevitatea sa la conducerea Transgaz, indiferent de partidul aflat la guvernare, a alimentat acuzațiile privind caracterul politic al numirilor.
Comparația ridică o întrebare simplă, ce justifică un asemenea nivel de remunerare într-o companie care nu operează într-o piață liberă și concurențială, ci într-un domeniu monopolizat și reglementat?
Transgaz este singurul transportator național de gaze naturale, iar statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, deține peste 58% din acțiunile companiei. Veniturile și remunerațiile conducerii sunt, prin urmare, legate direct de administrarea unei infrastructuri strategice și de banii unei companii controlate majoritar de stat.
De la consiliile de administrație ale unor școli la vârful Transgaz
CV-ul public al lui Ion Sterian consemnează că, între 2004 și 2008, acesta a fost membru în consiliile de administrație ale două grădinițe și ale unor școli din Brăila. În același document apar și alte funcții în companii sau instituții de stat, printre care Hidroserv Cluj, Avioane Craiova și Administrația Porturilor Constanța.
Problema nu este existența în sine a acestor funcții, ci lipsa unei explicații clare privind criteriile de selecție și competențele care au stat la baza numirilor. În România, astfel de poziții au fost adesea tratate ca recompense politice, nu ca responsabilități pentru care este nevoie de experiență relevantă și rezultate măsurabile.
Controversa studiilor trecute în CV
În 2019, presa a relatat că Ion Sterian și-ar fi prezentat în CV studiile într-un mod inexact, menționând o diplomă de inginer la Facultatea de Petrol și Gaze, deși diploma obținută în 1983 era de subinginer, specializarea petrol și gaze.
Ulterior, Sterian a recunoscut eroarea și a precizat că a absolvit, în 2002, Facultatea de Inginerie Economică, Management și Dezvoltare Rurală din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
O asemenea controversă ar fi trebuit să genereze o evaluare publică serioasă, a fost o simplă eroare administrativă sau o prezentare menită să creeze impresia unei calificări superioare? În cazul unui director care conduce o companie strategică, diferența dintre subinginer și inginer nu este un detaliu neimportant.
Salariu de top, structură de conducere supradimensionată
În 2025, Ion Sterian a fost reconfirmat pentru un nou mandat de patru ani, până în aprilie 2029. Potrivit informațiilor publicate în presă, remunerația sa a fost prezentată la nivelul a aproximativ 31.000 de euro pe lună, iar contractul de mandat ar include compensații consistente în cazul revocării fără motive considerate juste.
În plus, organigrama cabinetului directorului general ar include cinci secretare, nouă consilieri, un specialist în relații publice și șapte șoferi. Dacă aceste cifre sunt corecte, ele ridică problema eficienței administrative și a modului în care sunt cheltuiți banii unei companii cu capital majoritar de stat.
Este dificil să vorbești despre austeritate, restructurare și eficientizarea companiilor publice când conducerea unei singure societăți beneficiază de un aparat atât de numeros și de o remunerație care depășește cu mult nivelul veniturilor obișnuite din sectorul public.
Performanța nu trebuie confundată cu privilegiul
Argumentul folosit în apărarea unor astfel de venituri este, de regulă, performanța. În cazul Transgaz, remunerația include o componentă variabilă legată de indicatori financiari și nefinanciari. În 2021, de exemplu, Ion Sterian a încasat peste 1,6 milioane de lei net, inclusiv bonusuri aferente îndeplinirii indicatorilor de performanță.
Dar într-un monopol reglementat, performanța trebuie analizată cu mult mai multă atenție. O companie care operează singura rețea națională de transport al gazelor nu poate fi comparată automat cu o firmă privată care își câștigă clienții într-o piață concurențială. O parte importantă a succesului Transgaz rezultă din poziția strategică și exclusivă pe care compania o ocupă.
De aceea, indicatorii financiari nu sunt suficienți. Ar trebui publicate clar și rezultatele concrete privind investițiile, întârzierile, costurile proiectelor, eficiența personalului, respectarea termenelor și impactul asupra consumatorilor.
Întrebarea care rămâne
Cazul Ion Sterian nu este doar despre salariul unui director. Este despre felul în care statul român își recompensează managerii, despre criteriile de numire și despre transparența unei companii strategice.
Dacă remunerația de 67.365 de lei pe lună este justificată, atunci autoritățile ar trebui să explice public, cu indicatori verificabili, ce rezultate excepționale o susțin. Dacă există bonusuri, acestea trebuie corelate cu performanțe reale, nu doar cu îndeplinirea formală a unor obiective stabilite de companie.
În lipsa unor explicații convingătoare, salariul lui Ion Sterian rămâne imaginea perfectă a capitalismului de stat românesc, monopol public, control politic, transparență limitată și venituri de lux pentru conducere.
Ion Sterian în cariera sa, ascensiunea în funcții publice și în conducerea companiilor de stat a fost asociată, de-a lungul timpului, cu susținerea unor grupări politice din PNL, ALDE și nu în cele din urmă, PSD. Longevitatea sa la conducerea Transgaz, indiferent de partidul aflat la guvernare, a alimentat acuzațiile privind caracterul politic al numirilor.
