O postare publicată pe o rețea de socializare a stârnit indignarea mai multor brăileni, după ce un locuitor al municipiului a prezentat factura emisă de CUP Dunărea Băila pentru luna august. Potrivit documentului, acesta ar fi fost taxat pentru 8 metri cubi de apă, 7 metri cubi de canalizare și 5 metri cubi de apă meteorică. În altă ordine de idei, tot în spațiul public circulă informația că anumiți angajați CUP Dunărea, înfluenți în PSD, acoperă cu bună știință branșamente ilegale la rețeaua de apă, făcând documentele ulterior, la vilele unor persoane care au fentat legea. Pentru unii ca ei plătim noi apa meteo, alte pierderi pe rețeaua de apă sau prime grase ale șefilor de la CUP Dunărea …Vedem ce spun organele de anchetă și dacă Consiliul de Administrație de la CUP Dunărea Brăila, va lua măsuri.
Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât luna august a fost asociată, în percepția oamenilor, cu seceta și lipsa precipitațiilor. „Mă tot întreb, ce precipitații au fost în luna august și nu îmi amintesc?”, a scris brăileanul, întrebându-se cât timp vor mai fi acceptate asemenea situații de către consumatori.
Reacțiile nu au întârziat să apară. În comentariile postării, oamenii și-au exprimat revolta, folosind termeni precum „taxă meteo”, „hoții” sau „ne fură pe față”, cometariile referindu-se la cei de la CUP Dunărea Brăila. Unii au făcut referire la și actuala clasă politică, în timp ce alții au remarcat absurdul de a plăti apă meteorică într-o perioadă în care ploile au fost puține sau chiar inexistente.
„Nu ne mai miră nimic. Deci este secetă, nu a plouat de două luni și să plătești apă meteo?”, a comentat un utilizator. Un altul a încercat să trateze situația ironic: „Hai, că au fost câțiva stropi!”, replică ce surprinde perfect frustrarea oamenilor față de justificările pe care le-ar putea primi pentru o astfel de sumă.
Problema nu este doar valoarea înscrisă pe factură, ci lipsa de claritate și de încredere. Atunci când un consumator vede pe nota de plată o cantitate de apă meteorică ce pare disproporționată față de realitatea vremii, compania furnizoare ar trebui să explice limpede modul de calcul. Cum a fost stabilită cantitatea? Ce stații de măsurare au fost folosite? Este vorba despre o estimare, despre o medie sau despre o formulă aplicată automat tuturor consumatorilor?
Într-un oraș situat la doar câțiva pași de Dunăre, unde costul total al apei și canalizării este deja considerat de mulți locuitori unul dintre cele mai ridicate din țară, fiecare sumă suplimentară este privită cu suspiciune. Brăilenii nu cer favoruri, ci transparență și facturi care să reflecte realitatea. Dacă există o metodă legală și corectă de calcul al apei meteorice, aceasta trebuie explicată public, într-un limbaj accesibil, nu lăsată să alimenteze speculațiile.
Revolta oamenilor nu poate fi ignorată, iar lipsa de explicații naște neîncredere, iar neîncrederea se transformă rapid în acuzații.
CUP Dunărea ar trebui să răspundă public și punctual acestor întrebări, nu să lase consumatorii să își caute singuri explicațiile. Într-o perioadă în care facturile apasă tot mai greu asupra bugetelor, orice taxă neînțeleasă devine o nouă sursă de nemulțumire.
Până atunci, întrebarea brăileanului rămâne legitimă. Dacă nu a plouat suficient pentru ca oamenii să simtă măcar schimbarea vremii, de ce apare pe factură o cantitate semnificativă de apă meteorică? Locuitorii municipiului merită un răspuns clar, verificabil și lipsit de ambiguități.
În 2014, presa relata că Brăila avea unul dintre cele mai mari tarife la apă din țară, deși Dunărea se află în imediata apropiere. La acel moment, orașul era indicat pe locul al șaselea la nivel național în privința prețului apei. În 2025, locuitorii s-au plâns din nou de facturile foarte mari. Tariful total pentru apă și canalizare ajunsese la aproximativ 17,55 lei pe metrul cub, iar reprezentanții CUP Dunărea au indicat tarife separate de 10,39 lei pentru apa potabilă și 5,71 lei pentru canalizare-epurare, fără TVA.
În 2026, disputa a revenit în spațiul public, iar un consilier județean a criticat faptul că în factură sunt cumulate mai multe componente — apă potabilă, canalizare și apă meteorică — ceea ce duce la un cost total ridicat. Acesta a cerut inclusiv eliminarea sau reducerea costului pentru apa meteorică, pe care l-a considerat excesiv.
Tot în 2026, CUP Dunărea a anunțat o reducere a prețului total de la 17,87 la 17,35 lei pe metrul cub, însă critica publică a fost că reducerea este prea mică și că nu este suficient de clar precizat din ce componentă a facturii provine.
Așadar, nemulțumirea brăilenilor privind facturile CUP Dunărea nu este una apărută peste noapte. De-a lungul ultimilor ani, presa și consumatorii au semnalat în repetate rânduri nivelul ridicat al tarifelor, în condițiile în care Brăila se află lângă Dunăre. În 2014, orașul era deja prezentat printre localitățile cu cele mai scumpe tarife la apă din țară, iar în 2025 și 2026 facturile au redevenit subiect de controversă. Mai nou, criticile vizează nu doar prețul apei și al canalizării, ci și modul în care este calculată și prezentată apa meteorică pe factură. Ceea ce lipsește, în continuare, este o explicație publică, simplă și verificabilă privind formula de calcul și justificarea sumelor facturate. Informația unor vile cu personaje care s-au branșat ilegat la rețeaua de apă a apărut în spațiul public în aceste zile, prin intermediul jurnalistului Cătălin Chivu care a inițiat o anchetă, care solicită organelor în drept să-și facă datoria.
