În politica brăileană, puține ascensiuni au fost atât de line și de constante precum cea a lui Francisk-Iulian Chiriac. Astăzi președinte al Consiliului Județean Brăila și lider al PSD Brăila, Chiriac reprezintă expresia unei generații de politicieni formați exclusiv în interiorul partidului, promovați de liderii aflați la putere și ajunși, la rândul lor, să preia controlul organizației.
Cariera sa politică nu poate fi înțeleasă fără analiza sistemului de influență construit de PSD Brăila în ultimele două decenii. Mai mult decât povestea unui om politic, traseul lui Francisk-Iulian Chiriac este povestea continuității unei rețele de putere care a dominat județul Brăila fără întrerupere.
Noutati
După anul 2004, timp de 10 ani, centrul de gravitație al PSD Brăila a fost reprezentat de Gheorghe Bunea Stancu. Omul care controla atât partidul, cât și administrația județeană, a construit în jurul său o adevărată piramidă politică, în care promovarea depindea de loialitate și disciplină de partid. În această perioadă s-a format și Francisk-Iulian Chiriac. Nu era printre liderii vizibili ai organizației, dar făcea parte din noua generație de cadre pe care PSD le pregătea pentru viitor. Ascensiunea sa coincide cu perioada în care influența lui Bunea Stancu era la apogeu, iar organizația social-democrată controla aproape toate pârghiile importante ale administrației locale.
Fără acest sistem de promovare internă, Chiriac ar fi avut dificultăți în a accede la funcțiile care aveau să îi definească întreaga carieră publică.
Spre deosebire de politicienii care au construit afaceri, au condus companii sau au avut cariere importante în mediul privat înainte de intrarea în politică, parcursul lui Francisk-Iulian Chiriac este strâns legat de funcțiile publice și administrative.
Consilier local, ulterior secretar de stat în Ministerul Sănătății, apoi președinte al Consiliului Județean Brăila, Chiriac a urcat constant în ierarhia administrativă. Fiecare etapă a fost posibilă prin susținerea partidului și prin apartenența la una dintre cele mai puternice organizații PSD din România.
Conform CV-ului, a terminat facultatea în 2001, dar primul loc de muncă trecut în CV a fost cel de Director Zonal la S.C. MEDCENTER S.R.L., în perioada Noiembrie 2004 – martie 2013, firmă care avea interese în raport cu spitalul județean Brăila și unde Gheorghe Bunea Stancu controla totul. În martie 2013 a fost numit secretar de stat la Ministerul Sănătății, propunere venită tot în mandatul de președinte al PSD Brăila al lui Bunea Stancu. unde a stat conform CV-ului până în iunie 2016, când a fost ales președinte al CJ Brăila. În CV nu apare ce a făcut de la absolvirea liceului până la intrarea la facultate, și nici ce a făcut după ce a absolvit studiile universitare la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați,
Această succesiune de funcții ilustrează modelul clasic al politicianului de aparat, a cărui evoluție depinde aproape exclusiv de partid și de mecanismele acestuia de promovare.
Problemele judiciare ale lui Gheorghe Bunea Stancu au creat un gol de putere în PSD Brăila. Pentru multe organizații locale, un asemenea moment ar fi însemnat fragmentare și lupte interne. La Brăila însă, tranziția a fost controlată. Un rol important l-a avut Ion Rotaru, care a preluat conducerea organizației și a contribuit la menținerea echilibrului intern. În această perioadă, Francisk-Iulian Chiriac a devenit una dintre figurile centrale ale administrației județene.
În locul unei schimbări de generație bazate pe competiție deschisă, criticii vorbesc despre o succesiune atent gestionată în interiorul aceleiași structuri de putere.
Factorul Mihai Tudose
Dacă există un politician fără de care ascensiunea lui Chiriac nu poate fi explicată, acela este Mihai Tudose. Cel mai influent lider politic pe care l-a avut Brăila după 1989, Tudose a rămas principalul centru de putere al PSD-ului local chiar și după plecarea sa la nivel național și european. Fost ministru, fost premier și actual europarlamentar, acesta a continuat să exercite o influență majoră asupra deciziilor importante din organizația județeană.
Numeroși observatori politici consideră că sprijinul lui Tudose a fost decisiv pentru consolidarea poziției lui Chiriac. Alegerea acestuia la conducerea PSD Brăila a fost interpretată de mulți drept o confirmare a faptului că noul lider beneficiază de susținerea celui mai puternic om din politica brăileană. În această cheie, Chiriac apare mai degrabă ca moștenitorul unui sistem decât ca un lider care a construit de la zero propria bază de putere.
Paradoxul carierei lui Francisk-Iulian Chiriac este că politicianul care a crescut sub tutela unor lideri puternici a ajuns, la rândul său, să controleze principalele pârghii administrative și politice ale județului. Astăzi, el conduce Consiliul Județean și organizația PSD Brăila, două dintre cele mai importante centre de decizie din județ. Practic, influența administrativă și cea politică se află în aceeași zonă de putere. Aceasta este confirmarea faptului că sistemul creat de vechii lideri PSD nu a dispărut, ci doar și-a schimbat administratorii.
Cazul Francisk-Iulian Chiriac reprezintă modelul politicianului format exclusiv în structurile partidului, care a beneficiat de sprijinul unor lideri influenți și de continuitatea unui sistem politic local extrem de puternic. Ascensiunea lui Francisk-Iulian Chiriac nu poate fi separată de numele lui Gheorghe Bunea Stancu, Ion Rotaru și Mihai Tudose, oamenii care au modelat PSD Brăila și care, direct sau indirect, au contribuit la apariția actualului lider al organizației.
