În timp ce declarațiile oficiale de la Palatul Victoria subliniază prioritatea acordată spitalelor din reședințele de județ și unităților aflate sub o presiune uriașă, realitatea din teren arată o cu totul altă față a împărțirii resurselor: o triere opacă, în care nevoile reale ale Brăilei sunt pur și simplu ignorate sau „pierdute” pe holurile ministerelor.
În luna ianuarie, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, a înaintat Ministerului Sănătății două memorandumuri prin care a solicitat deblocarea a 191 de posturi, dintre care 47 de medici, 50 de asistenți medicali, 30 de infirmiere, 20 de îngrijitoare, brancardieri, registratori, kinetoterapeuți și 31 de posturi de personal TESA și muncitori esențiali pentru întreținerea aparaturii medicale.
Însă, în memorandumul final transmis spre aprobarea Guvernului condus de Ilie Bolojan, din cele 191 de posturi au mai rămas doar 28 – adică puțin peste 14% din necesar. Mai exact: 13 medici, 14 posturi pentru personal auxiliar și un singur post de farmacist. Despre asistenții medicali, registratori, personal tehnic sau muncitorii care țin în funcțiune instalațiile spitalului – liniște mormântală. Cu un deficit cronic de medici care la sfârșitul anului trecut atinsese deja 32% (269 de posturi ocupate din 394 prevăzute). Atunci ministru era Rogobete, mare speranță PSD-istă în ale medicinei, dar care nu a reușit să își finalizeze rezidențiatul, fiind doar un absolvent al facultății de medicină. Așa că nu se știe ce a făcut ”Rogobetele” cu acea hârtie venită de la Brăila, care e posibil să nu știe unde e pe hartă, dacă i se dă o hartă fără alte indicii pe ea.
Dincolo de deciziile reci ale Executivului, suspiciunile planează și asupra funcționarilor din ministere. Există indicii că solicitările venite de la Brăila s-ar putea să fi fost tratate cu superficialitate sau trimise exact acolo unde trebuie pentru a fi îngropate, lăsând loc liber pentru ca alte județe – cum este cazul Bihorului, menționat constant în polemicile privind eficiența administrativă – să primească tratamente preferențiale. Brăila este tratată sistemic ca o anexă uitată a hărții sanitare naționale.
Când Mihai Tudose conducea Guvernul, Brăila a primit doar promisiuni
Iar dacă vorbim despre modul în care județele își apără interesele prin intermediul greilor politici de la centru, este momentul ca brăilenii să privească adevărul în ochi, fără ochelari de cal roz. Atunci când Brăila a dat un prim-ministru în persoana lui Mihai Tudose, comunitatea spera la o epocă de aur a investițiilor și a sprijinului guvernamental masiv.
Ce a lăsat în urmă Mihai Tudose pentru brăileni în mandatul său de premier? Absolut nimic util. Mai mult, mitul întreținut de unii politicieni locali conform căruia celebrul pod suspendat peste Dunăre i s-ar datora sau ar purta semnătura sa este o falsură gogonată. Nu există nicio semnătură a lui Mihai Tudose pe contractele de execuție sau de finanțare ale podului peste Dunăre, acest proiect gigant fiind o achiziție publică de anvergură derulată prin structurile tehnice ale statului. Fostul premier s-a rezumat la tăieri de panglici și vizite de imagine, lăsând spitalul din Brăila să se zbată astăzi în lipsă de medici, iar orașul să lupte singur pentru fiecare post blocat de la centru.
Când 191 de posturi cerute pentru a salva un spital de urgență se transformă în birourile de la București într-o listă meschină de doar 28 de posturi, e clar că sistemul public de sănătate din Brăila este lăsat în derivă. Nici calculele de la centru și nici amintirea unor lideri politici locali autoproclamați „salvatori” – care n-au lăsat nicio semnătură utilă pentru județ – nu mai pot ascunde incompetența administrativă și nepăsarea guvernamentală față de viețile brăilenilor.
