Modernizarea de anvergura la „Braicar”, anuntață în anul 2019-2020, în preajma alegerilor locale, de primarul Marian Dragomir, ne lasă în anul 2026 fără cuvinte. Stațiile smart, promise de primarul Dragomir în campania electorala din 2016, începute în anul 2019, au fost un fiasco total. Staţiile Smart din Brăila, iluzorie denumire, nu sunt în realitate nici măcar adăposturi, au pereți laterali din sticlă, pe care sunt afișate reclame și un acoperiș îngust, într-o parte fiind o băncuță și ea îngustă, ca o linie continuă, pe care abia se poate așeza un copil cărora. În plus multora le lipseşte fix inteligenţa, aia promisă de Dragomir. Aceste stații au fost cumpărate în 2019, la preţul de 9.000 de euro bucata, au fost așezate în câteva puncte cheie, la vedere , să vadă oamenii minunea, în rest aceleași stații antice și de demult.
În municipiul Brăila, sub coordonarea administrației PSD, proiectul finanțat din fonduri europene a vizat modernizarea a 18 stații de autobuz din cadrul transportului public local, prin realizarea de adăposturi și elemente de informare pentru călători. Proiectul s-a înscris într-un plan integrat mai amplu de modernizare a mobilității urbane, care a inclus și alte componente ale sistemului de transport public, precum achiziția de mijloace noi și lucrări conexe de reabilitare a infrastructurii. Amenajarea stațiilor a fost realizată etapizat sau deloc, așa cum se prezintă situația din teren.
Culmea, deși, proiectul prevedea dotarea staţiilor cu tehnică inteligentă, gen panouri tip LCD pentru afişarea de reclame şi alte informaţii, echipamente pentru conexiune la internet şi panouri de afişaj pe LED pentru graficele mijloacelor de transport, la cele mai multe acestea lipsesc, în final, singura dotare la toate stațiile a fost o bancă, foarte îngustă din lemn.
Sunt brăileni care postează pe rețelele de socializare , fabuloasele stații smart și sunt indignați de neutilitatea lor și acestea amplasate doar în zona centrală a municipiului, dar, nu-i așa, Brăila este bifată cu stații smart.
Concluzia, în forma cea mai practică, da, stațiile sunt “smart” ca proiect , infrastructură modernizată cu elemente Smart City, dar nu toate sunt “smart” funcțional în același timp pentru public , afișare/timpi în timp real, deoarece integrarea și punerea în funcțiune a componentelor digitale s-a făcut în etape și nu este clar finalizată.
Practic în cele mai multe zone sunt stații obişnuite, întrucât nu afișează timpi reali/informație digitală la fel ca pe Calea Călărașilor, iar călătorii de zi cu zi, văd diferența.
În preajma campaniei electorale din 2010-2020, edilul Marian Dragomir a venit cu un proiect futurist, numit pretentios “Staţii Smart”, crezând că brăilenii vor fi, mai mult ca sigur, prostiți de cuvântul smart. Ce a făcut Dragomir, a instalat în oraş 18 chestii futuriste ca design sau ne imaginăm că sunt futuriste și cam atât.
În România, stațiile smart, cele reale, sunt dotate cu aer condiţionat, buton de panică, camere de supraveghere, uşi glisante acţionate electric, chiar şi cu un monitor pe care rulează un flux de ştiri locale. Pe timpul iernii, în staţii funcţionează până și caloriferele, astfel încât localnicilor să nu le fie frig cât timp aşteaptă autobuzul. La Brăila, Dragomir , omul „smart„, a spălat creierii brăilenilor, cu așa zis proiecte necesare și utile cetățenilor, unele care în viața reală ne-au dat cu virgulă, una mare.
