Guvernul României a respins un proiect de lege propus de parlamentari PSD prin care Poliția Română și Inspectoratul pentru Situații de Urgență ar fi trebuit să verifice dacă proprietarii au asigurarea obligatorie a locuinței împotriva dezastrelor naturale — polița PAD. Cei care nu ar fi avut această asigurare ar fi putut primi amenzi de până la 500 de lei. O altă problemă este aceea că, deși primarii au deja dreptul să amendeze proprietarii fără poliță PAD, aproape nimeni nu a făcut-o. În peste 15 ani, un singur primar a aplicat efectiv sancțiuni. Proiectul avea o miză electorală, deoarece aplicarea amenzilor de către primari îi poate pune pe aceștia într-o situație nepopulară în fața alegătorilor. Transferarea responsabilității către Poliție și IGSU i-ar putea feri de costul politic al sancțiunilor. În același timp, inițiatorii proiectului își pot construi imaginea unor politicieni care cer aplicarea fermă a legii și protejarea bugetului public după dezastre. Există supoziția în care cetățenii se pot lăsa influențați la vot de felul în care sunt aplicate amenzile. Însă, în cazul prezentat, miza electorală pare să vizeze mai ales protejarea imaginii primarilor și asumarea politică a temei de către partidul care a propus proiectul.
Guvernul consideră că Poliția nu ar trebui să se ocupe de această problemă, deoarece lipsa unei asigurări este o abatere administrativă, nu o amenințare la adresa ordinii publice. În prezent, această responsabilitate revine autorităților locale, în special primarilor, care pot verifica situația prin baza de date PAID și pot aplica amenzi.
Executivul mai susține că Poliția are deja prea puțini angajați și prea multe atribuții importante, precum combaterea criminalității, prevenirea violenței domestice și menținerea ordinii publice. O nouă sarcină ar consuma resurse și ar crea confuzie între instituții. Proiectul a fost respins de Senat și se află acum la Camera Deputaților, care va lua decizia finală.
Problema este că, deși primarii au deja dreptul să amendeze proprietarii fără poliță PAD, aproape nimeni nu a făcut-o. În peste 15 ani, un singur primar a aplicat efectiv sancțiuni. La sfârșitul lunii iulie 2026, aproximativ 2,52 milioane de locuințe aveau asigurare obligatorie, deși polița este cerută de lege. Costul anual este de 50 sau 130 de lei, în funcție de tipul locuinței.
În spatele proiectului există mai multe mize, una dintre ele este că statul vrea ca mai mulți proprietari să își facă asigurarea obligatorie. În cazul unui cutremur, al unei inundații sau al unei alunecări de teren, despăgubirile ar fi plătite de sistemul de asigurări, nu direct de la buget. În același timp, se dorește mutarea responsabilității către o instituție cu autoritate mai mare. Primarii au evitat să aplice amenzi și pentru a nu pierde sprijin electoral. Poliția este percepută ca având mai multă autoritate și ar putea impune mai ușor respectarea legii.
Proiectul ar transforma Poliția într-un verificator al unor obligații administrative și financiare. Guvernul se teme că acest lucru ar îndepărta instituția de misiunile sale principale și ar încărca suplimentar un sistem care are deja deficit de personal.
Avizul negativ al Guvernului transmite că primăriile au deja instrumentele necesare, dar nu le folosesc. Problema nu ar fi lipsa unei legi, ci lipsa aplicării ei.
PSD a prezentat probabil proiectul ca pe o măsură fermă de protejare a proprietarilor și de prevenire a costurilor suportate de stat după dezastre. Guvernul îl poate prezenta, în schimb, ca pe o extindere nejustificată a atribuțiilor Poliției și ca pe o soluție administrativă prost aleasă.
Disputa nu este, de fapt, despre existența asigurării PAD — aceasta este deja obligatorie. Disputa este despre cine trebuie să verifice și să amendeze proprietarii: primăriile, care au deja această atribuție, sau Poliția și IGSU, care ar avea o autoritate mai mare, dar și alte misiuni esențiale.
Solicitarea PSD arată că actualul sistem nu funcționează eficient. Răspunsul Guvernului este că soluția nu este implicarea Poliției, ci obligarea primăriilor să aplice legea și îmbunătățirea colaborării cu baza de date PAID.
Proiectul a fost respins de Senat și se află acum la Camera Deputaților, care va lua decizia finală.
