La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, majoritatea adăposturilor civile din România continuă să fie nefuncționale sau parțial funcționale. Conform informațiilor furnizate de ISU Dunărea Brăila, doar 1.192 de locuri sunt disponibile în adăposturile de protecție civilă din municipiul Brăila, în timp ce în localitățile din județ nu este niciunul funcțional. Alte 142 de adăposturi, dintre care 139 în municipiu, două în Ianca și unul în Măxineni, nu sunt operaționale. Doar în cele 14 adăposturi funcționale se pot adăposti. Din cele 14 adăposturi, 7 sunt publice și alte șapte sunt private, amplasate în cadrul unor companii sau centre medicale. Primăria Brăila și primarul acesteia pot fi amendați direct de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dunărea” al Județului Brăila dacă nu își îndeplinesc obligațiile legale privind întreținerea și evidența adăposturilor de protecție civilă. În conformitate cu Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, autoritățile locale împart responsabilitatea buncărelor cu asociațiile de proprietari și agenții economici. Atunci când controalele ISU relevă nereguli grave, inspectorii aplică sancțiuni și măsuri clare. O măsură legislativă esențială permite primăriilor să finanțeze și să execute lucrări de reparații în adăposturile de protecție civilă aflate în blocurile de locuințe private. Aceasta elimină scuza autorităților că „nu pot investi bani publici în proprietatea privată a asociației de locatari”. În caz de mobilizare sau situație de conflict, autoritățile locale și asociațiile de proprietari au obligația legală strictă de a elibera complet adăposturile în termen de maximum 24 de ore pentru a fi redate utilizării populației.
Problema proprietății și a locatarilor, este că multe adăposturi se află sub blocuri de locuințe colective. Asociațiile de proprietari le folosesc frecvent ca boxe de depozitare sau beciuri pentru murături, eliberarea lor fiind dificil de gestionat. Sunt și costuri tehnice uriașe, recondiționarea nu înseamnă doar curățenie, ci necesită repararea instalațiilor de filtro-ventilație electrice sau manuale, a ușilor metalice etanșe și a instalațiilor sanitare, echipamente extrem de scumpe. Probleme legislative naționale, un raport al Curții de Conturi a scos în evidență faptul că la nivel național doar în jur de 10% din buncăre sunt complet funcționale, siguranța civilă nefiind o prioritate de finanțare bugetară în ultimii 30 de ani. Lista oficială completă este gestionată de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dunărea” al Județului Brăila. Harta interactivă la nivel național poate fi consultată pe platforma Departamentului pentru Situații de Urgență.
Lista adaposturi disponibile doar acestea , Șoseaua Buzăului (Spitalul Județean de Urgență Brăila) – Adăposturile 1, 2 și 4 (menționate cu starea „Funcțional”, în timp ce adăpostul 3 din aceeași locație este nefuncțional). SC Vard SA, str. Celulozei, municipiul Brăila – Adăposturile (1) și (2). STATIA CFR BRAILA, str. G-ral Eremia Grigorescu, municipiul Brăila. Centru de hemodializă, șoseaua Buzăului nr. 2, municipiul Brăila.
Și singurele adăposturi din județul Brăila care figurează cu starea de Parțial-funcțional sunt următoarele:SC. PROMEX SA, str. Industriei, municipiul Brăila (Adăpostul 1). SC. PROMEX SA, str. Industriei, municipiul Brăila (Adăpostul 2). SC. PROMEX SA, str. Industriei, municipiul Brăila (Adăpostul 3). SC. ELECTRICA, str. Plevnei, municipiul Brăila (Adăpostul 1). Școala privată Sf. Maria, str. Golești, municipiul Brăila. Asociația de proprietari nr. 887, bl. Perla, str. Plevnei, municipiul Brăila (Adăpostul 1). Asociația de proprietari nr. 887, bl. Perla, str. Plevnei, municipiul Brăila (Adăpostul 2). SC EMGGI PROD SRL, DN 23, comuna Măxineni.
Se pune întrebarea legitimă, de ce nu sunt recondiționate complet adăposturile? Una din cauze ar fi că unele buncăre sunt în curțile fabricilor private, iar autoritățile locale nu pot investi fonduri publice pe proprietăți private. O altă cauză , multe adăposturi se află sub blocuri de locuințe colective. Asociațiile de proprietari le folosesc frecvent ca boxe de depozitare sau beciuri pentru murături, eliberarea lor fiind dificil de gestionat.
Costuri tehnice uriașe, iar recondiționarea nu înseamnă doar curățenie, ci necesită repararea instalațiilor de filtro-ventilație electrice sau manuale, a ușilor metalice etanșe și a instalațiilor sanitare, echipamente extrem de scumpe.
Și da, Primăria Brăila și primarul acesteia pot fi amendați direct de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dunărea” al Județului Brăila dacă nu își îndeplinesc obligațiile legale privind întreținerea și evidența adăposturilor de protecție civilă. În conformitate cu Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, autoritățile locale împart responsabilitatea buncărelor cu asociațiile de proprietari și agenții economici. Atunci când controalele ISU relevă nereguli grave, inspectorii aplică sancțiuni și măsuri clare.
ISU efectuează inspecții periodice și poate aplica sancțiuni financiare în funcție de tipul abaterii constatate, amenzi pentru Primărie (ca instituție) sau Primar (ca șef al protecției civile locale), pentru neincluderea fondurilor necesare în bugetul local, lipsa evidenței clare sau neîndeplinirea planurilor de măsuri dispuse de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, amenzile legale variază, de regulă, între 2.000 și 5.000 de lei (conform art. 76 și 77 din Legea 481/2004). La nivel național, inspectoratele aplică anual sute de mii de lei amenzi autorităților și deținătorilor de buncăre pentru starea lor necorespunzătoare, la Brăila nu am auzit de amenzi sau sanțiuni date Primăriei Brăila.
ISU poate da amenzi Asociațiilor de Proprietari, asta dacă buncărul se află la subsolul unui bloc, asociația poate fi amendată în mod similar dacă refuză să evacueze bunurile depozitate ilegal sau dacă blochează căile de acces. Pe lângă aplicarea amenzilor, ISU și cadrul legislativ impun un set strict de măsuri administrative și tehnice pentru obligarea autorităților la acțiune, Emiterea de dispoziții cu termene de remediere.
ISU nu se limitează la amendă, ci emite o notificare oficială de control. Primăria este obligată să remedieze deficiențele (de exemplu, eliberarea spațiilor, repararea ușilor) într-un interval de timp strict (de la câteva zile la câteva luni, în funcție de complexitate).
Se pot face planuri județene de urgență și prin Prefectură. Dacă Primăria Brăila stagnează, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) poate dispune prin intermediul Prefectului Județului Brăila activarea unor planuri de măsuri urgente cu caracter obligatoriu. Neimplementarea hotărârilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență atrage răspunderea contravențională directă a primarului.
O măsură legislativă esențială permite primăriilor să finanțeze și să execute lucrări de reparații în adăposturile de protecție civilă aflate în blocurile de locuințe private. Aceasta elimină scuza autorităților că „nu pot investi bani publici în proprietatea privată a asociației de locatari”.
În caz de mobilizare sau situație de conflict, autoritățile locale și asociațiile de proprietari au obligația legală strictă de a elibera complet adăposturile în termen de maximum 24 de ore pentru a fi redate utilizării populației.
