La Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila poate fi vizitată în aceste zile o expoziție documentară ce marchează împlinirea a 80 de ani de la punerea în scenă a piesei de teatru „Steaua fără nume”, a scriitorului brăilean Mihail Sebastian.
Pe numele adevărat Iosif Hechter, Mihail Sebastian s-a născut la Brăila, într-o familie evreiască, pe 18 octombrie 1907.
Începând cu 1940, el cade victimă prigoanei antisemite. I s-a interzis să mai publice ca ziarist și i s-a retras licenţa de avocat. Piesele sale au fost interzise.
„Într-un oraș de provincie, o necunoscută este coborâtă din tren în gară pentru că nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou și are asupra ei doar fisele câștigate. Profesorul Miroiu, care se afla în gară în așteptarea unei cărți foarte scumpe de la București, se oferă să o găzduiască peste noapte, perioadă în care între cei doi apare o relație afectivă.
Profesorul Miroiu a găsit o stea fixă, invizibilă, în spatele altei stele din Ursa Mare, necunoscută pe bolta cerească și nu știe ce nume să îi dea. Când află că pe necunoscută o cheamă Mona, o numește astfel. Dimineața apare Grig, cel cu care Mona are o relație de trei ani. Cum acesta este bogat, Mona se reîntoarce în cele din urmă în lumea lui, părăsindu-l pe astronomul visător.
Pe 13 februarie 1943, Sebastian notează în jurnal: «Ursa Mare» este titlul posibil al ultimului meu scenariu – dacă cumva renunţ la farsă şi optez pentru comedie delicată.
«Ursa Mare», fiindcă profesorul de provincie este profesor de matematici pasionat de astronomie. Are la el acasă o lunetă.”
Totuși, la îndemnul prietenilor (actorii Nora Piacentini și Mircea Șeptilici) piesa se va numi «Steaua fără nume», deoarece după părerea acestora, primul titlu era prea literar.
Piesa lui Mihail Sebastian urma să aibă premiera pe 1 martie 1944, la Teatrul Alhambra. Dar până la premieră, în presă încep să se pună întrebări despre identitatea autorului. Legile vremii interziceau punerea în scenă a autorilor evrei. Drept urmare, cu numai o săptămână înainte de premieră, Direcția Teatrelor a cerut ultimativ să fie prezentat autorul, împreună cu actele care atestau că acesta este etnic român. În caz contrar, premiera nu ar fi fost autorizată. Soluția salvatoare a fost avocatul Ștefan Enescu. Acesta a acceptat să «joace» rolul autorului și pentru a fi cât mai convingător, a copiat de mână toată piesa. Manuscrisul lui Mihail Sebastian a fost ars, pentru a se șterge orice urmă.
«Steaua fără nume» s-a bucurat încă de la început de un mare succes, atât la public, cât și la critici. A fost jucată la Teatrul Alhambra până la închiderea teatrului, din cauza bombardamentelor anglo-americane. Din vară, începând cu 16 august 1944, piesa a fost jucată pe scena Teatrului Comedie”, spun organizatorii.
(Surse: Wikipedia, „Știință și tehnică”, “Jurnal 1935-1944”, publicat de Editura Humanitas)
