Fănel Mihalcea, un magistrat cu o experiență de peste 40 de ani în sistemul judiciar, a intrat în cursa pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ca reprezentant al societății civile, pentru mandatul 2023-2028. Deși candidatura sa a fost prezentată sub egida „independenței” și a „perspectivei de observator”, trecutul său profesional și legăturile de familie pun sub semnul întrebării neutralitatea pe care ar trebui să o demonstreze un garant al justiției.
La o vârstă venerabilă și cu venituri de aproximativ 66.000 lei/lună, fostul magistrat are și tabieturi. Parchează mașina oriunde găsește un loc, pentru că la veniturile sale, dacă îndrăznește cineva să cuteze să-l amendeze pentru parcările sale cât mai aproape de chioșcul de unde își cumpără cafeaua dimineața. Și aceste parcări în mijlocul drumului sunt o obișnuință la fostul magistrat.
Pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Fănel Mihalcea a primit 73 voturi „pentru” și 17 voturi „împotrivă”. Fănel Mihalcea a fost propulsat către CSM prin susținerea Asociației Judecătorilor pentru Drepturile Omului, cu sediul în Oradea, reprezentată de Florica Roman, fosta preşedintă a Curţii de Apel Oradea, trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influență și favorizarea făptuitorului. Dosarul a fost deferit justiției în 2014, dar după doi ani în cameră preliminară a fost înapoiat la Parchet pentru nereguli în rechizitoriu. În cele din urmă dosarul a primit soluție de clasare pe motiv că fapta nu există. Exclusă din magistratură, Florica Roman a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai DNA.
Fănel Mihalcea este o figură familiară sistemului judiciar din Brăila. Conform CV-ului, acesta a fost activ în magistratură încă din anul 1975, parcurgând toate etapele carierei sub vechiul regim, fiind procuror în cadrul Procuraturii Locale Brăila încă din 1976.
După 1990, Mihalcea și-a menținut pozițiile de influență, ocupând funcții-cheie în Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, fiind succesiv prim-procuror, prim-procuror adjunct și procuror-șef de secție, timp de decenii întregi. Criticii săi subliniază că longevitatea sa în funcții de conducere în parchetul brăilean a fost favorizată de relațiile strânse cu puterea politică locală, o practică des întâlnită în rândul magistraților care au făcut trecerea între regimuri.
Fănel Mihalcea a fost Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila (1996–1999); Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila (2005–2012); Prim-procuror adjunct al aceleiași unități (2012–2015, 2015–2017). A ocupat de mai multe ori funcția de procuror-șef de secție în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.
După ce s-a pensionat din magistratură, Fănel Mihalcea a fost numit, cu sprijin de la social-democrați, în structuri de conducere din societăți deținute de stat: administrator provizoriu – membru Comitetul de Nominalizare și Remunerare la Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați, administrator neexecutiv la Compania Națională Transelectrica și în Consiliul de Administrație de la Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, potrivit G4media.ro. Funcțiile nu sunt menționate în CV-ul său și nici în declarația de avere. Este însă publică, pe site-ul Transelectrica, o notă biografică despre Fănel Mihalcea, în care este descrisă succint activitatea profesională care îl recomandă pentru postul de membru în consiliul de administrație.
Un element care a stârnit numeroase controverse în spațiul public este legătura directă a familiei Mihalcea cu Partidul Social Democrat (PSD). Fiica lui Fănel Mihalcea, a fost o prezență activă și influentă în cadrul PSD, ocupând funcții importante. Și ea este absolventă a unei facultăți de drept, dar în cadrul unei universități private. Încă din timpul facultății a fost „colaborator” al Parlamentului României – Camera Deputaților, potrivit CV-ului său, pentru ca ulterior să crească în ierarhie, devenind consilier parlamentar și apoi secretar general al Camerei Deputaților. Silvia Claudia Mihalcea a fost și director general al Oficiului Național al Registrului Comerțului în timpul guvernului Ponta și a lucrat timp de 10 ani la cabinetul lui Viorel Hrebenciuc, potrivit libertatea.ro.
Pentru mulți observatori ai scenei politice, ascensiunea fiicei sale în rândurile PSD a ridicat semne de întrebare cu privire la independența tatălui, magistratul Fănel Mihalcea. Această „coincidență” de familie a fost interpretată ca o dovadă a faptului că, deși oficial Fănel Mihalcea declară în declarația sa pe proprie răspundere că „nu am calitatea de membru al unui partid politic”, interesele sale sunt strâns legate de structurile politice pe care fiica sa le reprezintă.
„Independența” pe hârtie: Declarații notariale vs. Realitatea din teren
În dosarul depus pentru candidatura la CSM, Fănel Mihalcea a furnizat o serie de documente menite să ateste „moralitatea și imparțialitatea” sa. Acesta a semnat mai multe declarații pe proprie răspundere, autentificate la notari publici din București, prin care afirmă:
- Că nu a colaborat cu serviciile de informații înainte sau după 1990;
- Că nu are un interes personal care să influențeze îndeplinirea atribuțiilor;
- Că nu a îndeplinit funcții de demnitate publică în ultimii 5 ani.
Documentele, deși corecte din punct de vedere formal, lasă însă fără răspuns întrebarea fundamentală: poate un candidat susținut de asociații juridice, cu o carieră clădită în umbra puterii și cu o fiică implicată direct în „mașinăria” PSD, să reprezinte cu adevărat societatea civilă în CSM?
Într-un sistem judiciar care se luptă permanent pentru credibilitate, prezența unor astfel de candidați, marcați de legături politice și familiale vizibile, alimentează suspiciunea că CSM-ul ar putea deveni, mai degrabă, o prelungire a intereselor partidelor politice, în detrimentul drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor pe care pretinde că îi apără.
