România deține un patrimoniu rural unic la nivel european, bogat în tradiții vii, arhitectură autentică, gastronomie locală și meșteșuguri. Cu toate acestea, în prezent, potențialul este insuficient valorificat, iar mediul rural se confruntă cu fenomenul depopulării și cu lipsa oportunităților economice. Pentru a corecta această discrepanță, Parlamentul României a adoptat programul național „Viața la țară”, o lege pe care deputatul PNL de Brăila, Alexandru Popa, o susține ferm.
Parlamentarul brăilean a subliniat că a votat în favoarea acestui proiect tocmai pentru a sprijini familiile din mediul rural și pentru a promova un stil de viață autentic.
„La noi, la țară, sunt oameni care știu să facă brânză, să țeasă, să crească animale și multe altele. Sunt lucruri pe care nu le mai înveți la oraș. Problema este că sunt foarte puțini oameni care mai vin să vadă aceste activități, fiindcă mulți nici nu realizează că ele mai au loc, din cauza rutinei. Realitatea este că o familie întreagă rămâne cu un meșteșug pe care l-ar putea transforma în venit, dar nu are cum”, a declarat Alexandru Popa.
În acest moment, legislația din domeniu este restrictivă, fiind gândită în principal pentru ferme agroturistice sau pensiuni clasificate, generând proceduri birocratice și costuri mari, inaccesibile gospodăriilor obișnuite. Acest blocaj a condus la excluderea unei părți semnificative a populației rurale din circuitul economic al turismului.
Prin adoptarea acestei inițiative, se propune un cadru normativ mult simplificat, centrat pe conceptul de turism participativ și sustenabil. Gospodăriile vor beneficia de instrumente clare pentru a primi vizitatori:
- Birocrație redusă la minimum: Orice gospodărie rurală va avea cadrul legal simplificat pentru a primi turiști și a le prezenta practici rurale desfășurate cu propriile resurse.
- Certificat de producător: Primăriile vor elibera un document administrativ denumit „Certificat de producător de activități rurale”, atestând deținerea gospodăriei și prestarea permanentă a unor activități.
- Platformă națională de rezervări: Va fi înființată o platformă online națională unde vor fi centralizate gospodăriile înscrise, oferind publicului posibilitatea de a rezerva și de a plăti online aceste servicii agroturistice. Această platformă va fi administrată de un operator privat, selectat prin licitație publică de către Ministerul Agriculturii.
- Fiscalitate avantajoasă: Legislația propune un regim fiscal favorabil, bazat pe declararea veniturilor o singură dată pe an și impozitarea prin norme de venit.
Deputatul Alexandru Popa a explicat că, odată cu ridicarea barierelor birocratice, gospodarii le vor putea arăta turiștilor „cum arată efectiv o zi la țară: de la muls vaca dimineața, până la pregătirea murăturilor toamna”.
Această direcție răspunde direct tendințelor turistice internaționale, care arată o creștere a interesului pentru turismul experiențial. Din ce în ce mai mulți vizitatori caută experiența vieții la țară, consumul de produse ecologice și interacțiunea directă cu natura. Inițiatorii proiectului argumentează că modele similare de succes implementate deja în state precum Franța, Italia sau Austria au reușit să transforme viața rurală într-o veritabilă ofertă turistică, sprijinind dezvoltarea economică a comunităților locale.
„Am văzut cum alte țări au transformat satul într-o atracție și într-un motor economic pentru comunitățile mici. Se poate și în România, fiindcă avem cel puțin la fel de multe de arătat!”, a concluzionat Alexandru Popa, adăugând că scopul final este sprijinirea familiilor de la țară cu surse de venit suplimentare și deschiderea satului românesc către un public cât mai larg.























