La prima vedere, cifrele arată simplu, un megaproiect de apă și canalizare, evaluat la aproximativ 280 de milioane de euro, pus sub umbrela Programului Operațional Infrastructură Mare. Doar că, atunci când cobori la firul execuției, lucrurile se fracturează, nu mai vorbim despre un singur contract, ci despre o cascadă de loturi și intervenții, tratate ca etape separate, cu termene mutate succesiv și cu o execuție împinsă tot mai mult spre viitor. Pe măsură ce proiectul se prelungește, devine vizibil și altceva, cine dintre firmele de casă ale PSD, ajunge să aibă „felia” de lucrări și în ce moment. Reiese și se indică o idee centrală, deși suma totală este prezentată ca 280 de milioane euro, nu există o singură atribuire care să acopere totul. În schimb, apar licitații succesive, care creează posibilitatea ca o companie să câștige porțiuni importante din aceeași infrastructură, chiar dacă proiectul „mamă” e mult mai mare. În această schemă apare numele și firma Concivia SA Brăila, controlată de Gheorghe Bunea Stancu. În doar aproximativ 6 luni din a doua jumătate a lui 2022, Concivia ar fi prins contracte de peste 50 de milioane euro (fără TVA). Punctul de cotitură este perioada în care Stancu nu e o figură invocată abstract, ci e conectat instituțional prin Concivia, ar fi fost numit director general în mai 2022, iar după revenirea la conducerea societății, firma a început să câștige contracte masive din zona de apă și canalizare gestionată de CUP „Dunărea”, ce coincidență, nu-i așa.
Restul sumei din macro-proiectul de 280 de milioane de euro gestionat de CUP „Dunărea” Brăila a fost împărțit prin licitații publice către alte câteva firme de construcții și consorții puternice, atât locale, cât și naționale sau internațional, care au legături mai mult sau mai puțin cu PSD, practic suma de 280 de milioane de euro , a ajuns unde trebuie.
Cele mai importante companii care dețin loturi majore de lucrări în cadrul acestui proiect sunt Euro Building SRL Brăila , principalul constructor local, este una dintre cele mai mari și influente firme de construcții din județul Brăila, administrată de omul de afaceri Paul Brebenel. . Ce a câștigat ?
A adjudecat mai multe contracte de lucrări majore, cum ar fi CL 1 – Lot 1 Zona Nord din Municipiul Brăila . Aflată adesea în consorțiu cu firme străine sau mari , precum constructorul bulgar Hydrostroy AD sau Blejkan Construct, Euro Building a gestionat pachete de lucrări care însumează zeci de milioane de euro pentru extinderea rețelelor stradale de apă și a sistemelor SCADA , automatizări centrale.
Blejkan Construct SRL București , specialiști pe reabilitare, aceasta este filiala românească a unui puternic grup polonez , Blejkan S.A., specializat în tehnologii moderne de reabilitare a conductelor de mari dimensiuni fără săpătură deschisă , prin cămășuire/introducere de roboți . Lucrează în asociere strânsă cu Euro Building pentru rețelele din Municipiul Brăila, fiind responsabilă de modernizarea colectoarelor mari de canalizare uzată din oraș, lucrări care necesită tehnologii de înaltă precizie pe care firmele strict locale nu le dețin.
Tancrad SRL Galați (Gigantul regional pe infrastructură)Firma din județul vecin, Galați, controlată de familia Stăncic, este un lider incontestabil pe zona de infrastructură din regiunea de Sud-Est a României.
Tancrad a preluat contracte importante pe zona rurală a județului Brăila aducțiuni pe axele mari de transport a apei potabile către comune. Având o flotă uriașă de utilaje proprii, compania a fost responsabilă de săpăturile pe kilometri întregi de extravilan pentru a conecta satele la rețelele centrale.4. Hidroconstrucția SA (sau subsidiare/parteneri). Deși compania mamă la nivel național a trecut prin mari dificultăți financiare și insolvență, diverse consorții formate din foști subcontractori sau divizii tehnice conexe au licitat și au câștigat loturi complexe, axate pe stațiile de epurare și stațiile de tratare a apei (lucrări hidrotehnice speciale, bazine din beton armat de mari dimensiuni și sisteme de filtrare).
Firme de consultanță și supervizare , Pachetele de Servicii, , o bucată din buget nu merge pe țevi, ci pe dirigenție de șantier și management. Aici apar companii mari de consultanță în inginerie, cum ar fi Romair Consulting sau alte asocieri de top din București, care încasează milioane de euro strict pentru a verifica calitatea lucrărilor făcute în teren de Concivia, Tancrad sau Euro Building. Compania de Utilități Publice (CUP) „Dunărea” Brăila este controlată și dirijată politic direct de către PSD
Această subordonare este o realitate administrativă clară și se manifestă prin două paliere, structura acționariatului (cine deține compania) și numirile la nivel de conducere executivă.
CUP „Dunărea” Brăila nu este o firmă privată, ci o companie publică, de tip operator regional. Acționarii principali sunt , Consiliul Local Municipal Brăila, care deține pachetul majoritar zdrobitor (peste 86% din acțiuni), Consiliul Județean Brăila și consiliile locale ale comunelor din județ – dețin restul de acțiuni.
Deoarece atât Primăria Municipiului Brăila , prin primarul Marian Dragomir, cât și Consiliul Județean Brăila , prin președintele Iulian Chiriac, sunt conduse autoritar de PSD, acest partid deține majoritatea absolută în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la CUP Dunărea. Prin votul lor, reprezentanții PSD decid cine face parte din Consiliul de Administrație și cine controlează compania.
Oamenii de la Vârf – Directorii executive –marionete PSD
Fiecare director general care a condus sau conduce compania este o persoană propulsată direct sau agreată de conducerea PSD Brăila.
Silviu Mangiurea (Fostul Director General), a condus compania în perioada în care s-au atribuit contractele mari , inclusiv cele către firma lui Bunea Stancu. Mangiurea este un membru vechi și asumat al PSD Brăila, fiind în trecut consilier județean din partea acestui partid și un apropiat al structurilor de putere locale ale social-democraților.
Nicolae Cristian Moisescu (Actualul Director General), numit la conducerea executivă în urma procedurilor de selecție finalizate la sfârșitul anului 2025, acesta coordonează implementarea și finalizarea mega-proiectului de 280 de milioane de euro în prezent. Deși poziția sa este una tehnică (fiind anterior manager de proiect în interiorul companiei), numirea sa în funcția de Director General a fost validată de Consiliul de Administrație controlat politic de administrația locală PSD.
Miza Controlului Politic
Faptul că PSD dirijează CUP „Dunărea” nu este un secret în plan local și este adesea taxat dur de opoziția politică locală , PNL, care acuză periodic PSD că folosește compania ca pe o „feudă de partid”. Miza uriașă a acestui control este dublă. Miza Financiară, gestionarea directă a megatenderelor din proiectul european de 280 de milioane de euro. Constructorii locali depind direct de semnătura directorilor CUP Dunărea pentru a-și primi banii pe lucrări.
Miza Electorală: Compania are sute de angajați în tot județul (în sucursalele Ianca, Făurei, Însurăței) și decide extinderea rețelelor de apă în sate, un instrument administrativ extrem de puternic în influențarea primarilor din județ și a bazinului electoral rural.
Proiectul: „mama” de 280 de milioane și rețeaua de 66 de localități
Numele oficial sună tehnic, „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila”. În spatele denumirii este însă o problemă foarte concretă: extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă și canalizare în 66 de localități , din 32 de UAT-uri,, pentru un număr uriaș de oameni, peste 57.500 pentru apă și peste 186.000 pentru canalizare.
Finanțarea are o poveste în două acte, începe prin POIM 2014–2020, apoi apare și ajustarea prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), ceea ce, în practică, înseamnă că proiectul nu a mers liniar până la capăt în prima „fereastră” de finanțare.
De fapt nu este „un contract”, e o strategie de împărțire
Din datele prezentate reiese și seindică o idee centrală, deși suma totală este prezentată ca 280 de milioane euro, nu există o singură atribuire care să acopere totul. În schimb, apar licitații succesive, care creează posibilitatea ca o companie să câștige porțiuni importante din aceeași infrastructură, chiar dacă proiectul „mamă” e mult mai mare.În această schemă apare numele și firma Concivia SA Brăila, controlată de Gheorghe Bunea Stancu.
Gheorghe Bunea Stancu și „momentul” în care apar contractele
Punctul de cotitură este perioada în care Stancu nu e o figură invocată abstract, ci e conectat instituțional prin Concivia, ar fi fost numit director general în mai 2022, iar după revenirea la conducerea societății, firma a început să câștige contracte masive din zona de apă și canalizare gestionată de CUP „Dunărea”, ce coincidență, nu-i așa.
În doar aproximativ 6 luni din a doua jumătate a lui 2022, Concivia ar fi prins contracte de peste 50 de milioane euro (fără TVA). Se observă că proiectul e anunțat ca megascenă la nivel de județ, dar contractele se „așază” pe teren în loturi, în timp, pe anumite tipuri de lucrări. Mai important, obiectul lucrărilor vizează extinderi și conducte de aducțiune, plus rețele de canalizare în zone rurale din județ .
Mai exact cine este Gheorghe Bunea Stancu ?
Gheorghe Bunea Stancu este una dintre cele mai influente și controversate figuri din istoria politică și economică postdecembristă a județului Brăila. Supranumit în presă „baronul de Brăila”, acesta a condus județul cu o mână de fier timp de un deceniu (2004–2014), cariera sa politică fiind oprită brusc de problemele penale. Istoricul complet al funcțiilor, ascensiunea și parcursul său administrativ și juridic evidențiază o evoluție complex, președinte al Consiliului Județean Brăila (2004 – 2014). A fost funcția sa de maximă putere. A câștigat și condus instituția pe parcursul a trei mandate consecutive, controlând direct alocările bugetare, proiectele de infrastructură și direcțiile din subordinea județului.
Președinte al Organizației Județene PSD Brăila, iar în paralel cu funcția administrativă, a condus filiala locală a partidului. A fost un lider extrem de influent la nivel național în interiorul PSD, cu legături strânse la vârful partidului în epocile Geoană și Ponta. Pe lângă controlul politic, Bunea Stancu a utilizat fondurile publice pentru a finanța masiv sportul local, deținând direct sau indirect controlul asupra cluburilor fanion ale orașului, fiind Președinte / Finanțator al clubului de fotbal AFC Dacia Unirea Brăila. Principal finanțator al echipei de handbal feminin HC Dunărea Brăila (echipă susținută masiv din bugetul CJ Brăila în mandatele sale).
În anul 2014, parcursul său politic s-a încheiat forțat în urma investigațiilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și ale Agenției Naționale de Integritate (ANI) Noiembrie 2014 – Revocarea oficială, Prefectura Brăila l-a demis oficial din funcția de președinte al CJ Brăila, după ce a pierdut definitiv procesul de incompatibilitate și conflict de interese deschis de ANI. Tot atunci a fost suspendat din funcțiile politice.
Condamnarea în dosarul „Mită la PSD” (2015), a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare. A fost acuzat că și-a folosit influența politică pentru a obține o finanțare ilegală de 1 milion de euro de la omul de afaceri Ioan Niculae pentru campania prezidențială a PSD din 2009. A fost eliberat condiționat în 2016.
A doua condamnare (2019), a primit o nouă pedeapsă de 3 ani și 8 luni de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală din bani publici a cluburilor sportive menționate mai sus (HC Dunărea și Dacia Unirea) prin firmele sale. A fost eliberat la scurt timp prin contopirea pedepselor. După ispășirea pedepselor și interdicția de a mai candida sau ocupa funcții publice, Gheorghe Bunea Stancu s-a retras complet în mediul privat, activând prin firmele de construcții și agricultură pe care le-a deținut mereu din umbră.
Director General al Concivia SA Brăila (Mai 2022 – prezent), el a preluat oficial frâiele executive ale celei mai mari firme de construcții din județ. În această calitate, s-a reîntors în business-ul contractelor publice mari, câștigând loturi majore din proiectul regional de apă-canal de la CUP „Dunărea” Brăila. Acționar majoritar al Bursagrirom SA: Firmă cu profil agricol și de holding prin care controlează restul activelor din județ
De ce se prelungește totul: întârzierile și mecanismul de „salvare” prin fazare
În momentul în care proiectul ajunge să fie împins dincolo de momentul inițial decontării, mecanismul devine vizibil. În textul tău apare clar reperul: termenul-limită pentru finanțarea POIM 2014–2020 era 31 decembrie 2023.
Doar că șantierele sunt blocate sau mult întârziate și atunci apare soluția, faza/transferul pe PDD, adică proiectul este rupt în etape (Etapele I și II) pentru ca lucrările rămase să nu rămână captive în vechea fereastră și pentru ca finanțarea să nu fie pierdută. Iată că noul orizont de finalizare este menționat până la 30 iunie 2026, termen clar depășit.
Ne punem următoarea întrebare , dacă în teren se muncește, de ce se mută permanent calendarul? Ar fi mai multe cauze, loturile considerate mai simple , conducte de îngropat, ar fi avut ritmuri mai bune, loturile cu tehnologie complexă , stații de pompare/epurare, ar fi întârziat mai mult. Mai observăm , explozia prețurilor la materiale (țevi, ciment, energie), probleme de proiectare în teren (rețele vechi necartografiate, soluri instabile, pânze freatice ridicate), lipsa de muncitori calificați. Explicații sunt puse lângă un fapt structural, dacă întârzierile ar fi fost inevitabile, atunci de ce „felia” de execuție se poate concentra pe anumite companii în anumite intervale? Automat proiectul nu e doar în acte, este încă în lucru, cu șantiere active și cu etape de execuție secunde, monitorizate strict în contextul riscului de corecții financiare.
Unde se lucrează , Berteștii de Jos, Stăncuța, Tufești, Gropeni, Ianca, Făurei, Însurăței, Șuțești, Movila Miresii, Mircea Vodă, Jirlău, Ulmu, Zăvoaia, Bărăganu, Vădeni, Tichilești, dar și municipiu, nord și zona sud / Radu Negru.
