Chiar de la începutul lansării site-ului și în primii săi ani de activitate, Jurnalul de Brăila nu a publicat materiale critice la adresa primarului Marian Dragomir, omul părea perfect. Linia editorială de la bun început a fost una extrem de binevoitoare și favorabilă administrației locale conduse de PSD, promovând intens imaginea edilului. Ce face Jurnalul de Brăila, practic preia comunicatele integral, devenind un purtător de cuvânt cuminte, fără să verifice. Articolele se limitează la a copia și promova mesajele, realizările și anunțurile Primăriei, fără o perspectivă critică sau vreo investigație jurnalistică independentă. În primii ani și nici în prezent, pe site nu au existat și nu există, anchete sau materiale de opinie negative legate de contractele primăriei, starea infrastructurii sau deciziile controversate ale lui Marian Dragomir. Problemele din oraș sunt fie trecute cu vederea, fie prezentate ca fiind „în curs de rezolvare” de către primar. Atunci când totuși mai apăreau articole vehemente, acestea nu îl vizau pe Marian Dragomir, ci pe adversarii săi politici din Brăila sau deciziile venite de la Guvern. Practic, publicația s-a lansat ca un spațiu media prietenos cu actuala conducere a primăriei, nu ca un instrument de critică sau opoziție. Publicația a devenit clar un apărător al PSD, mergând până la a scrie articole deranjante la adresa unui jurnalist incomod PSD-ului, unul care a reflectat unele situații reale despre comunitatea brăileană , dar și despre cei de la putere. Ulterior, prin critica dură a jurnalistului față de conducerea Jurnalului de Brăila, s-a ajuns la proces. După mai multe înfățisări, instanța a admis apelul lui Cătătălin Chivu, dându-i dreptate , enunțând faptul că acesta este un „câine de pază” pentru societate, având rolul de a supraveghea, semnala și aduce în atenția publicului posibile nereguli sau chestiuni de interes public. Instanța a recunoscut valoarea publică a relatărilor sale, dar a păstrat obligația pentru plata unor daune într-o sumă mai mică, cum s-a și întâmplat. Pentru Chivu, procesul prin care a trecut și suma pe care a decis instanța ca el să o plătească site-ului, 5000 de lei , este prețul prin care a pus capăt atacurilor mizerabile la adresa sa și a familiei sale .
Într-o democrație, cetățenii au nevoie de informații care să-i ajute să judece puterea, nu de imaginea cosmetizată a puterii. Un jurnalist, care are un site, cum este Jurnalul de Brăila, care ascunde sau minimalizează prejudiciile produse de cei aflați de la putere, nu doar că nu își îndeplinește rolul de control public, ci poate contribui la menținerea unor decizii greșite.
La Jurnalul de Brăila, chiar dacă au existat episoade în care au fost semnalate disfuncționalități din oraș, tonul general al publicației s-a transformat rapid într-unul care a evitat atacurile directe la adresa primarului. Criticile vehemente au fost mutate aproape exclusiv către deciziile Guvernului central sau opoziția locală.
Dacă analizăm modul în care Jurnalul de Brăila a reflectat celelalte partide, în special PNL, criticile aduse a nu au fost întotdeauna privite ca fiind pur obiective, ci au fost adesea considerate de publicul brăilean și de observatorii media ca având o puternică miză politică locală.
În peisajul politic din Brăila, unde PSD deține o majoritate istorică solidă prin axa formată din primarul Marian Dragomir și președintele Consiliului Județean, Iulian Chiriac, atacurile media la adresa opoziției au funcționat după mecanisme specifice. Materialele critice ale publicației la adresa liderilor PNL sau USR au coincis, în cele mai multe cazuri, cu momentele de maximă tensiune electorală.
Tonul folosit în articole a preluat adesea retorica, ironiile și argumentele folosite public de Marian Dragomir în postările sale, transformând critica într-un instrument de validare a primarului. În timp ce problemele administrative gestionate de primărie , gropi, întârzieri ale proiectelor, disfuncționalități la Braicar, au fost tratate cu îngăduință sau trecute sub tăcere, orice gafă, declarație nefericită sau conflict intern din partidele de opoziție a fost transformat pe site în subiect major de știre, cu titluri extreme de tăioase.
Într-un jurnalism strict obiectiv, anchetele și materialele de opinie vizează în primul rând puterea, deoarece ea gestionează bugetul și semnează contractele publice. Faptul că Jurnalul de Brăila a ales să își concentreze aciditatea editorială pe partide care nu aveau pâinea și cuțitul decizionale în județ arată că acele critici au avut mai degrabă un rol de protecție a administrației actuale. Practic, chiar dacă acele articole vizau aspecte reale sau erori politice ale opoziției, lipsa aceleiași unități de măsură când venea vorba de deciziile lui Marian Dragomir a îndepărtat publicația de zona neutralității depline.
În perioadele fierbinți ale alegerilor, dinamica editorială a Jurnalului de Brăila urmează o strategie clar definită pentru sprijinirea candidaților PSD (Marian Dragomir pentru Primărie și Iulian Chiriac pentru Consiliul Județean.
Într-o campanie electorală, oricare a fost ea, ponderea știrilor pozitive despre administrație a crescut și crește mereu exponențial. S-au publicat și se publică zilnic asfalt proaspăt turnat, recepții de parcuri sau grafice cu fonduri europene atrase. Această strategie mută atenția publică exclusiv pe realizări, ignorând temele sensibile nerezolvate din oraș.
Campania PSD este prezentată prin imagini luminoase, grafice clare și citate lungi, mobilizatoare. În schimb, materialele dedicate partidelor de opoziție folosesc des cuvinte-cheie negative în titlu, „scandal”, „eșec”, „minciună”, asta pentru a asocia competitorii politici cu starea de haos sau incompetență.
De multe ori, publicația transformă simplele replici de pe Facebook ale primarului la adresa adversarilor săi în articole de sine stătătoare, prezentate ca victorii de discurs ale edilului în fața criticii externe.
Și da, opoziția locală din Brăila resimte direct acest dezechilibru mediatic, iar poziția lor publică reflectă o stare de marginalizare și boicot în raport cu presa considerată afiliată puterii.
Liderii PNL Brăila au semnalat în repetate rânduri, în conferințe de presă sau pe paginile lor oficiale, că majoritatea ziarelor locale importante din Brăila sunt finanțate direct sau indirect din fondurile publice alocate de Primărie și Consiliul Județean pentru promovare instituțională.
Cunoscând linia editorială tăioasă, anumiți reprezentanți ai opoziției evită să mai ofere interviuri sau declarații exclusive către Jurnalul de Brăila, considerând că replicile lor vor fi scoase din context sau folosite ca pretext pentru un nou material critic.
Deoarece spațiul oferit în presa locală este adesea limitat sau ostil, partidele de opoziție își concentrează toate eforturile de comunicare pe conturile lor de Facebook, Instagram și prin clipuri video proprii, încercând să sară peste filtrul jurnaliștilor locali pentru a ajunge direct la cetățeni.
În astfel de cazuri, presa nu mai funcționează ca un „câine de pază” al puterii, ci ca o extensie a competiției politice. Publicul ajunge să consume nu informație, ci conflict, loialitate de grup și scandal. Iar pierderea principală este credibilitatea întregii profesii, chiar și jurnaliștii independenți ajung să fie priviți ca agenți ai unei tabere.
Mergem mai departe explicând că, lauda nejustificată și repetată a unui politician aflat la putere este o formă de propagandă și poate dezinforma cetățenii, mai ales când ascunde efectele negative ale deciziilor sau prezintă eșecurile drept succese.
Rolul jurnalistului nu este să fie nici purtătorul de cuvânt al puterii, nici adversarul ei permanent, ci să verifice și să explice, ce a decis politicianul, pe ce date și promisiuni s-a bazat decizia, cine câștigă și cine pierde, care sunt consecințele reale, ce alternative existau, dacă rezultatele corespund promisiunilor.
Lauda este legitimă atunci când se bazează pe rezultate verificabile și este însoțită de context. Devine manipulatoare când este constantă, selectivă și disproporționată, când ignoră problemele evidente sau atacă pe oricine le semnalează.
