Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că negocierile pentru legea salarizării unitare au eșuat din cauza presiunilor politice și sindicale. El acuză sindicatele din educație și sănătate că au cerut majorări fără să țină cont de limita bugetului și că au negociat direct cu PSD, AUR, UDMR și reprezentanții minorităților o grilă salarială proprie. Pîslaru consideră această abordare „o formă de șantaj”. Ministrul atribuie responsabilitatea principală pentru eșec PSD, acuzând partidul că, deși a condus Ministerul Muncii timp de patru ani și jumătate în perioada PNRR, nu a elaborat un proiect și nu a organizat consultări reale cu sindicatele. Pîslaru compară situația cu adoptarea Legii salarizării nr. 153/2017, despre care afirmă că a fost construită pe promisiuni de 50 de miliarde de lei, deși bugetul permitea cel mult 32 de miliarde, fiind aplicată ulterior doar în proporție de aproximativ 60%. În urma eșecului negocierilor, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, fonduri condiționate de adoptarea reformei salarizării unitare.
Potrivit ministrului, Guvernul a analizat inclusiv un scenariu de 7,6 miliarde de lei pentru educație, care ar fi dus coeficientul profesorilor din preuniversitar la 2,8, aproape de nivelul de 2,9 solicitat de sindicate. După evaluarea Moody’s din 7 august, însă, România a fost nevoită să reducă bugetul disponibil pentru reformă de la aproximativ 12 la circa 10 miliarde de lei, pentru a evita riscul pierderii ratingului de țară.
În forma finală, educația ar fi primit 3,3 miliarde de lei, iar sănătatea 2,9 miliarde de lei — aproape jumătate din bugetul total al legii. Ministrul afirmă că solicitările cumulate ale sindicatelor depășeau 27 de miliarde de lei, sumă pe care România nu și-o poate permite în actualul context financiar.
Pîslaru recunoaște că unele nemulțumiri sunt justificate, în special în cazul personalului din cultură, afectat de repartizarea mai mare a fondurilor către educație și sănătate. El susține că aceste probleme ar putea fi corectate ulterior prin amendamente.
Ministrul atribuie responsabilitatea principală pentru eșec PSD, acuzând partidul că, deși a condus Ministerul Muncii timp de patru ani și jumătate în perioada PNRR, nu a elaborat un proiect și nu a organizat consultări reale cu sindicatele. Pîslaru compară situația cu adoptarea Legii salarizării nr. 153/2017, despre care afirmă că a fost construită pe promisiuni de 50 de miliarde de lei, deși bugetul permitea cel mult 32 de miliarde, fiind aplicată ulterior doar în proporție de aproximativ 60%.
În urma eșecului negocierilor, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR, fonduri condiționate de adoptarea reformei salarizării unitare.
