Joi 29 februarie 2024 la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, a avut loc o întâlnire cu factorii interesați de aplicarea corectă a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă. Au luat parte angajatori, lucrători desemnați pe linie de securitate și sănătate în muncă, servicii interne ale unor companii, precum și serviciile externe care asigură consultanță pe linie de securitate și sănătate în muncă întreprinderilor mici și mijlocii din județul Brăila.
Această întâlnire a avut loc în cadrul acțiunilor desfășurate de către Inspecția Muncii București, în concordanță cu cele hotărâte de către Înalții funcționari publici pentru Inspecția Muncii privind accidentele de muncă din cadrul Uniunii Europene. Protejarea persoanelor împotriva riscurilor privind securitatea și sănătatea în muncă este un element-cheie pentru asigurarea unor condiții de muncă decente și durabile pentru toți lucrătorii. Protecția securității și sănătății lucrătorilor, consacrată în tratate și în Carta drepturilor fundamentale, este unul dintre elementele-cheie ale unei economii a UE în serviciul cetățenilor. Existența unor condiții de muncă sigure și sănătoase este o condiție prealabilă pentru o forță de muncă sănătoasă și productivă. Nimeni nu ar trebui să sufere de pe urma unor boli sau accidente legate de locul de muncă. Acesta este, de asemenea, un aspect important atât al sustenabilității, cât și al competitivității economiei UE.
În spațiul UE, sectoarele construcțiilor, transportului și depozitării, industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului au reprezentat împreună aproximativ două treimi (63,1 %) din totalul accidentelor de muncă mortale și peste două cincimi (44,1 %) din totalul accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă din 2020. În 2020, peste o cincime (21,5 %) din totalul accidentelor de muncă mortale din UE au avut loc în sectorul construcțiilor, în timp ce în industria prelucrătoare s-a înregistrat următoarea cea mai mare pondere – (15,2 %). Pe lângă sectoarele economice citate mai sus, sectorul transporturilor și depozitării (15,0 %) și cel al agriculturii, silviculturii și pescuitului (11,4 %) au fost de asemenea sectoare economice pentru care s-au înregistrat cote de două cifre din numărul total de accidente mortale.
Pe lângă sănătate și bunăstare, există argumente economice solide pentru un nivel ridicat de protecție a lucrătorilor. Accidentele de muncă și bolile profesionale reprezintă un cost de peste 3,3 % din PIB pe an pentru economia UE. În 2020, întreprinderile mici și mijlocii au angajat aproape două treimi din populația activă în economia afacerilor nefinanciare a UE.
O bună asigurare a securității și sănătății în muncă reduce costurile asistenței medicale și alte costuri sociale, în timp ce o securitate și sănătate în muncă necorespunzătoare presupune costuri ridicate pentru cetățeni, întreprinderi și societate.
Această campanie își propune o viziune ”zero accidente de muncă” și se desfășoară în cadrul strategiei UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027: ”Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare”. Întrucât trebuie depuse toate eforturile pentru a reduce cât mai mult posibil decesele la locul de muncă, Comitetul Înalților Funcționari Publici pentru Inspecția Muncii a decis să organizeze Campania din 2023-2024 privind accidentele de muncă „Îmbunătățirea prevenirii accidentelor de muncă”, menită să consolideze cultura prevenirii, atât în cadrul organizațiilor, cât și în rândul lucrătorilor individuali, în conformitate cu o abordare de tip „viziune zero” în ceea ce privește decesele la locul de muncă în UE.
Obiectivele campaniei care se desfășoară în perioada 26.02.2024 – 05.07.2024, în județul Brăila, sunt următoarele:
- Extinderea cunoștințelor privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, atât în ceea ce îi privește pe angajatori, servicii externe de prevenire și protecție, etc. cât și în ceea ce îi privește pe inspectorii de muncă;
- Identificarea corectă și eliminarea cauzelor accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
- Creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile legate de accidentele de muncă și de bolile profesionale, prin:
- furnizarea de informații sectoriale specifice destinate în principal întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), întrucât acestea angajează majoritatea lucrătorilor din UE și se confruntă adesea cu obstacole mai mari în ceea ce privește asigurarea securității și sănătății în muncă;
- furnizarea de îndrumări, în special pentru întreprinderile mici si mijlocii, cu privire la modalitățile de cercetare a evenimentelor, subliniind metodologia de stabilire a cauzei accidentului de muncă;
- implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în activitatea de cercetare a accidentelor de muncă, precum și la măsurile de prevenire ulterioare care urmează să fie adoptate;
- schimbul de bune practici.
- Aplicarea corespunzătoare a legislației în vigoare.
