La un an de la momentul la care a organizat deschiderea oficială a Muzeului Umorului, caricaturistul Costel Pătrășcan este în cautarea unui avocat care să-l reprezinte în procesul pe care vrea să-l deschidă împotriva Consiliului Județean Brăila și a Muzeului Brăilei „Carol I”, pe care le acuză că folosesc fără permisiunea sa un nume înregistrat de el la OSIM. Și culmea, acest nume este folosit pentru cel de-al doilea muzeu al umorului, înființat recent la Brăila de autoritățile locale. Dar fiindcă cel de-al doilea muzeu nu putea să se numească tot Muzeul Umorului, fiindcă penibilul ar fi fost maxim, a fost botezat „Casa Umorului desenat”.
Povestea pe scurt e așa: Costel Pătrășcan a venit cu ideea înființării Muzeului Umorului cu câțiva ani în urmă și i-a prezentat-o președintelui Consiliului Județean, Iulian Francisk Chiriac (PSD). Chiriac a fost încântat de idee și a zis că se bagă, dar timp de mai mulți ani nu s-a întâmplat nimic. După ce s-a săturat de așteptat, Pătrășcan a decis să se ocupe pe cont propriu de acest proiect. Ajutat de conducerea Societății Filarmonice Lyra, dar și de brăileni care au făcut muncă de voluntariat alături de el, caricaturistul a reușit să înființeze în câteva luni Muzeul Umorului.
După ce Consiliul Județean a folosit public denumirea „Casa Umorului desenat” pentru noua instituție, care este practic tot un muzeu al umorului, Pătrășcan i-a anunțat pe cei de la Consiliu și de la Muzeul Brăilei că nu au dreptul să folosească acel nume, iar acum vrea să meargă în instanță, pentru a obliga autoritățile să găsească alt nume pentru muzeul lor. Caricaturistul spune însă că are dificultăți să găsească în Brăila un avocat care să fie dispus să se pună cu PSD-ul: „Ce avocat și-ar dori să lupte alături de mine, pentru adevărul meu? Mulți dintre voi știți că, acum acum un an, am înființat la Brăila Muzeul Umorului. Pentru a-mi proteja demersul cultural, pentru că știam cu ce specimene am de luptat, am înregistrat la OSIM atât denumirea Muzeul Umorului, cât și Casa Umorului, Probabil vă este cunoscut că, cu o lună în urmă, s-a înființat, tot la Brăila, copia, plagiatul Muzeului Umorului, o ctitorie a Consiliului Județean și a Muzeului Brăilei «Carol I», intitulată Casa umorului desenat, pe modelul «să i-o tragem lui Pătrășcan”. Așa se face că avem la Brăila atât originalul, dar și copia unei instituții ce se ocupă de râsul românilor, la o distanță de 2-300 de metri una față de cealaltă. Când nu te pricepi să faci oamenii să râdă, după cum se vede, poți să te faci de râs!
Copia este generos bugetată de Consililul Județean (majoritate PSD), iar originalul, Muzeului Umorului, de care mă ocup, este făcut din donații și, asa cum îmi place să spun, cu «zero bani publici». Deși am făcut public și am avertizat și Consiliul Județean Brăila, cât și Muzeul Brăilei că nu sunt îndrituiți să folosească denumirea de Casa Umorului, pe principiul «câinii latră, caravana trece», noi suntem jupânii Brăilei și facem ce vrem noi, nu a contat.
În ultima lună am încercat să găsesc un avocat, dar, cum e ușor de bănuit, am fost refuzat cu scuza că «nu s-ar pune rău cu…». Măcar au fost onești.
Întrebarea mea: ce avocat și-ar dori să lupte alături de mine, pentru adevărul meu?Dacă există un astfel de avocat, vă rog să mă contactați în privat (sau chiar public, daca tot suntem urmașii mioritici ai lui Don Quijote). Multumesc!
PS: Cazul de mai sus arată cum un partid politic și instituțiile subordonate pun piciorul pe gâtul celor care îndrăznesc să nu se alinieze”.
