Viziunea edilului Marian Dragomir este limitată, are deja trei mandate și vede doar asfalt și ală turnat prost că nu verifică nimeni lucrarea firmelor de casă. În timp ce alte orașe din țară au cișmele și încă unele adaptate pentru animale, Brăila se scufundă și impiedică în neputința unui edil , unul care este limitat în gândire și refuză cu încăpățânare orice idee care ar fi spre beneficiul brăilenilor. Refuză chiar și posibilitatea de a crede că o cișmea are farmecul ei și ar înfrumuseța Brăila noastră istorică. În municipiul Brăila sunt înregistrate oficial în domeniul public 14 cișmele și fântâni publice de băut apă. Cele 14 cișmele din municipiu nu sunt nici pe departe suficente pentru brăileni , având în vedere că populația stabilă, rezidentă, a municipiului Brăila este de 154.686 de locuitori, conform ultimelor date oficiale definitive ale Recensământului Populației. Raportul este extrem de dezechilibrat, însemnând o singură cișmele la aproximativ 11.000 de brăileni. În orașele vest-europene moderne care își adaptează infrastructura la noile realități climatice cu valuri severe de căldură, ținta optimă este de o cișmea publică la fiecare 1.000 – 2.000 de locuitori, amplasate la maximum 5-10 minute de mers pe jos una de alta. Pentru a atinge un nivel minim de confort urban, Brăila ar avea nevoie de cel puțin 75 – 100 de cișmele funcționale distribuite uniform. Foarte dureros și adevărat, este că deși avem Dunărea la picioare , există un paradox al Brăilei izbitor. Avem un oraș istoric, ridicat și dezvoltat tocmai datorită Dunării, care suferă de o „secetă” de infrastructură publică de hidratare. Această realitate scoate în evidență câteva contraste puternice. Sursa este chiar lângă noi, Dunărea este o resursă uriașă de apă, iar sistemul local de captare și tratare alimentează non-stop orașul. Faptul că această abundență nu se traduce în cișmele accesibile pe străzi oferă, într-adevăr, o senzație de cinism urbanistic. Faleza Dunării este aproape complet ignorată, Faleza din Brăila este una dintre cele mai lungi și frumoase promenade din România. Cu toate acestea, așa cum arată inventarul oficial, pe toată lungimea ei există o singură fântână publică. În după-amiezele toride de vară, este aproape o capcană termică pentru localnici și turiști. Tradiția istorică a fost pierdută, deși în trecut, orașele-port de la Dunăre își prețuiau enorm fântânile și cișmelele publice, acestea fiind inima comunității. Modernizarea greșit înțeleasă din ultimele decenii a dus la eliminarea lor în favoarea comerțului cu apă îmbuteliată. Nu în ultimul rând, lipsa unei rețele moderne de cișmele într-un oraș dunărean nu este doar o scăpare de design urban, ci o lipsă de empatie față de cetățenii care se plimbă sau muncesc sub soarele arzător al Bărăganului. De ce se mișcă lucrurile atât de greu? Primăria pasează responsabilitatea tehnică la C.U.P. „Dunărea” Brăila, însă adevăratul blocaj este lipsa unei strategii asumate politic. Pentru a repara acest raport de 1 la 11.000, primarul și Consiliul Local ar trebui să aprobe un plan masiv de investiții, instalarea a cel puțin 50-100 de cișmele noi, moderne , cu adăpătoare inclusiv pentru animale și robineți cu temporizator anti-risipă, răspândite uniform în toate stațiile de autobuz mari și locurile de joacă din cartiere. Până când bugetul local nu va aloca bani special pentru asta, brăilenii vor continua să aibă parcuri moderne pe hârtie, dar uscate în realitate.
Conform hotărârilor oficiale ale Primăriei Municipiului Brăila, acestea sunt distribuite astfel, Parcul Monument, 4 cișmele cu picior, Grădina Publică, 6 cișmele din aluminiu turnat, Piața Traian, 2 cișmele cu picior, Faleza Dunării: 1 fântână de băut apă (tip canal), Strada Radu Negru (Bloc 24), 1 cișmea cu picior.
Deși cele 14 puncte figurează ca active în documentele oficiale de inventar ale primăriei, realitatea din teren arată un istoric diferit de funcționare. Cele 14 cișmele nu funcționează permanent, sunt și sistări temporare iarna/primăvara, iar toate cișmelele stradale din Brăila sunt oprite pe perioada iernii pentru a preveni înghețul conductelor și sunt repornite treptat primăvara.
Unele cișmele au fost afectate direct de marile lucrări de infrastructură. De exemplu, cișmelele din zona centrală și Piața Traian au trecut prin perioade lungi de inactivitate sau reabilitare în cadrul proiectului de modernizare a Bulevardului Independenței.
Localnicii raportează frecvent pe grupurile civice că unele țâșnitori (în special cele din Parcul Monument sau de pe Faleză) au robinetele defecte, lipsesc piese din cauza actelor de vandalism sau pur și simplu presiunea apei este inexistentă în zilele caniculare.
Din punct de vedere urbanistic și al sănătății publice, această rețea este total deficitară din trei motive majore, distribuția geografică este greșită, iar cișmelele sunt concentrate aproape exclusiv în zonele de promenadă din centrul vechi și parcuri (10 dintre ele sunt doar în Parcul Monument și Grădina Publică). Cartierele mari și extrem de populate ale Brăilei (cum ar fi Viziru, Radu Negru, Chercea, Obor sau Hipodrom) nu au aproape deloc acces la cișmele stradale în spațiile publice sau în zonele de transit.
Organizația Mondială a Sănătății subliniază în noile ghiduri privind canicula că accesul gratuit la apă potabilă în spațiul urban nu mai este un lux, ci o măsură de siguranță medicală. Când temperaturile depășesc 35°C pe asfaltul din Brăila, lipsa hidratării gratuite îi obligă pe oameni să cumpere apă îmbuteliată (generând deșeuri de plastic) sau să riște probleme de sănătate (șoc termic, deshidratare).
În România, dreptul de acces la apă potabilă gratuită în spațiile comerciale și publice este reglementat prin Legea nr. 7/2023 (care a modificat Ordonanța Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman).
Vă prezentăm lista exactă a drepturilor tale ca cetățean și consumator. Apă gratuită în restaurante și cafenele, aici ai dreptul să ceri și să primești gratuit apă potabilă de la robinet în orice unitate de alimentație publică (restaurante, baruri, cafenele, pizzerii), dacă ești client al localului.
Apă gratuită în cantine și servicii de catering, unde unitățile care oferă servicii de catering sau administrează cantine sunt obligate să furnizeze apă potabilă de la robinet, fără costuri, pentru consumatori.
Dreptul la hidratare în instituțiile publice, unde toate clădirile autorităților și instituțiilor publice administrative (primării, ANAF, prefecturi, tribunale) sunt obligate să ofere acces gratuit la apă potabilă pentru vizitatori și funcționari (prin dozatoare, cișmele interioare sau rețeaua publică).
Mai mult , dreptul angajaților pe timp de caniculă este, Conform OUG nr. 99/2000, dacă temperaturile exterioare depășesc 37°C sau indicele temperatură-umezeală (ITU) atinge pragul valoric de 80 de unități, angajatorul este obligat legal să asigure gratuit între 2 și 4 litri de apă minerală sau potabilă per schimb/zi.
În imagini aveti fotografii cum au alții ….
