La nivel declarativ, zona Galați-Brăila este privită ca „a doua aglomerare urbană a României după București”. Cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori (incluzând și zonele limitrofe) și o distanță de doar 15 kilometri între cele două orașe-port, potențialul este imens. Cu toate acestea, realitatea contrazice dur discursurile oficiale. Dorința de a construi o zonă metropolitană veritabilă s-a lovit constant de blocaje politice absurde, un război surd dus chiar în instanțele de judecată și o colecție impresionantă de studii de fezabilitate nefinalizate.
Războiul orgoliilor: 1.000 de hectare și un prejudiciu istoric
Dezvăluirea ridicolului administrativ începe cu un teren de 1.000 de hectare. În anul 2002, din rațiuni pur electorale menite să asigure victoria PSD la alegeri, Guvernul Năstase a transferat, prin HG 512, această suprafață uriașă de teren din teritoriul județului Brăila în proprietatea municipiului Galați. Scopul declarat: construirea noului cartier care urma să unească cele două orașe, dotat cu blocuri ANL, utilități sociale, școli și parcuri. La vremea respectivă, Aurel Simionescu, care era președintele CJ Brăila, a aflat despre hotărârea luată de Năstase din Monitorul Oficial.
Care a fost efectul acelei Hotărâri de Guvern? Zero electoral, pentru că în 2004 PSD a pierdut alegerile parlamentare, chiar dacă le-a câștigat pe cele locale, și aproape zero în teren. Astăzi, pe acea mie de hectare se află doar 16 blocuri ANL (care ocupă vreo 50 de hectare) în care trăiesc 250 de familii prizoniere într-un absurd birocratic: au adresa „orașul Galați, județul Brăila”. Restul de 950 de hectare sunt teren arabil, închiriat de Primăria Galați unor firme agricole pentru a evita sancțiunile Curții de Conturi.
Rivalitatea istorică – pe care comuniștii o alimentaseră în 1950 când au desființat județul Brăila subordonându-l regiunii Galați conduse de Gheorghe Gheorghiu Dej – a izbucnit din nou. În 2017, susținuți de faptul că premierul României era brăileanul Mihai Tudose, politicienii locali au cerut terenul înapoi, acuzând un „prejudiciu istoric”. Astfel, s-a ajuns la situația aberantă în care Guvernul României dădea în judecată Primăria Galați pentru a recupera 655 de hectare și, implicit, pentru a bloca proiectul Zonei Metropolitane (intitulată efemer de brăileni „Cartierul Șireteniei”). Bătălia juridică s-a încheiat abia în mai 2022, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv acțiunea Guvernului, dând câștig de cauză Galațiului care rămâne cu mia de hectare.
În timp ce Înalta Curte pronunța decizia care menținea teritoriul metropolitan intact, pe 20 mai 2022, o delegație guvernamentală de rang înalt condusă de miniștrii PSD-iști Sorin Grindeanu, Florin Spătaru și Adrian Chesnoiu vizita zona pentru a promite noi investiții. Dar la fel ca și unirea celor două orașe, mult trâmbițatele proiecte regionale riscă să rămână blocate în sertare.
Să privim stadiul a două dintre cele mai mari proiecte anunțate în urmă cu ani de zile, menite să scoată „a doua aglomerare urbană a țării” din izolare:
1. Aeroportul Internațional Galați-Brăila. Promis în zona Braniștea (la 25 km de Galați) pe un teren de 250 ha, aeroportul promite terminale de pasageri (28.500 mp), terminal cargo (5.500 mp) și o pistă de 4 km. Costul este estimat la 307 milioane de euro, vizându-se fonduri europene. Deși parteneriatul a fost semnat între CJ Brăila și CJ Galați încă din martie 2022, astăzi – la mai bine de patru ani distanță – proiectul se află încă în faza de studiu de fezabilitate. Chiar dacă s-a emis certificatul de urbanism și s-a obținut un accept tehnic de la ROMATSA pentru spațiul aerian, aeroportul a rămas doar la nivel de „analize tehnice și randări” plătite din bugetele locale ale celor două Consilii Județene cu peste 30 de milioane de lei.
2. Drumul Expres TransRegio Brăila – Slobozia – Drajna. Menit să lege zona metropolitană de Autostrada Soarelui (A2), drumul expres este esențial pentru reducerea izolării regionale. A fost inițiat oficial de o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) a județelor Brăila, Galați, Călărași și Ialomița. Contractul pentru Studiul de Fezabilitate a fost semnat abia la finele lunii ianuarie 2023, licitația fiind câștigată de Asocierea East Water Drillings SRL & Primacons Group SRL. La mai mult de trei ani de la acea dată, proiectul propus spre finanțare prin POIM rămâne tot la capitolul „documentații tehnice”.
Ideea unimii celor două orașe nu este o fantezie modernă, ci datează din timpul Regelui Carol I. De-a lungul deceniilor (ca și tentativa eșuată a unui investitor canadian în 1999 care dorea să investească 1 miliard de dolari, blocată de pretențiile de politicienii care au demonstrat constant că orgoliile lor sunt mai importante decât dezvoltarea comunitară.
Fie că s-au certat pe numele asociației („Brăila-Galați” versus „Galați-Brăila”), fie că au dat o altă instituție a statului în judecată pentru a sabota proiecte, aleșii locali și guvernanții de la București au reușit contraperformanța de a ține „a doua aglomerare urbană a României” într-o stare de letargie administrativă. În 2026, zona metropolitană, aeroportul și drumurile expres rămân, în mare parte, ceea ce au fost mereu: dosare prăfuite și instrumente pentru discursuri electorale.
