În ziua de sărbătoare a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni – unul dintre cele mai importante repere istorice ale județului Brăila, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu același nume – și-a cinstit ocrotitorul spiritual.
Așezată strategic, la confluența râurilor Siret și Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Țării Românești în perioada 1636-1637.
Astăzi, 24 iunie, în ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi. Slujba a avut loc la altarul de vară din curtea mănăstirii, în prezența rugătoare a credincioșilor de la parohiile din apropiere, veniți cu bucurie și evlavie pentru a se ruga celui care a pregătit calea și mulțimile pentru primirea lui Mesia.
În cadrul slujbei, tânărul monah Iustinian Țopea, din cadrul acestei mănăstiri, a fost hirotonit ierodiacon.
Întrucât astăzi este și Ziua Iei, mulți dintre cei prezenți au purtat ia românească ca piesă vestimentară de sărbătoare. Printre aceștia s-au aflat și tinerii din grupurile catehetice ale parohiilor Măxineni, Movila Miresii și Perișoru din județul Brăila, îmbrăcați în frumosul port tradițional românesc și purtând cu drag cununile de Sânziene, frumos împletite din spice de grâu aurii. La hramul mănăstirii brăilene a participat și un grup de tineri deținuți de la Penitenciarul Tichilești, însoțiți de preotul capelan, unii dintre aceștia fiind împărtășiți cu Sfintele Taine.
În cuvântul de învățătură, Părintele Arhiepiscop le-a vorbit credincioșilor despre sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Prorocul și Înaintemergătorul Domnului, și despre viața plină de speranță care se oglindește în portul tradițional. Ierarhul locului a evidențiat prezența armonioasă a comunității monahale locale, dar și participarea impresionantă a tinerilor, a adolescenților și a copiilor însoțiți de familiile lor. Înaltpreasfinția Sa a arătat că aceștia vin să învețe deopotrivă rânduielile bisericești și lecțiile de istorie, cultură și unitate lăsate moștenire de voievozii țării.
Chiriarhul Dunării de Jos a descris evenimentul ca pe o sărbătoare a sufletului și a familiei, marcată vizual de frumusețea iei românești, privită ca un simbol sacru al hărniciei și credinței poporului:
„Cu multă credință, rugăciune multă și speranță multă, în familia preotului Zaharia și a preotesei Elisabeta, a trimis la bătrânețile timpului lor, Dumnezeu, pe cel mai mare ascet, Sfântul Ioan, a cărui naștere o sărbătorim astăzi și în această mănăstire de la Măxineni Voievodală, așezată sub ocrotirea sa.
Aici este o altă familie, ascetic-monahală, harnică, tânără, armonioasă, care se școlește deodată la școala rânduielilor noastre monahale, dar și la școala pe care ne-au lăsat-o voievozii Țării Românești, toți, în cetatea apărării credinței și neamului, unității, demnității și solidarității noastre.
Toate se văd într-o prezență impresionantă a copiilor încoronați cu florile câmpului, rodnic și plin de frumusețe, și, în același timp, a familiilor lor ocrotitoare și a unei serii întregi de adolescenți și tineri care vin la școala, deodată, a credinței și tradiției, dar și la școala istoriei, tradiției și culturii noastre românești, în această importantă parte de țară, la Mănăstirea Voievodală de la Măxineni.
Sărbătoare de suflet, sărbătoare a familiei și sărbătoare a tradiției, în învelișul celui mai frumos, ia românească, care-i purpura frumuseții, rodniciei, hărniciei și credinței poporului român”, a spus Părintele Arhiepiscop Casian.
De la Altarul de vară, ierarhul locului, împreună cu tinerii, a mers la biserica ridicată pe locul ruinelor vechii ctitorii, unde a fost săvârșită slujba Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii acestui așezământ monahal. După slujba din biserica voievodală, Chiriarhul Dunării de Jos a mai făcut un popas de rugăciune și reculegere la mormintele din cimitirul mănăstirii. La final, cei prezenți la hramul mănăstirii s-au bucurat de agapa creștinească, pregătită special pentru această zi de sărbătoare.
Spre evlavia și bucuria duhovnicească a credincioșilor care ajung în această zonă a țării, în patrimoniul sacru al mănăstirii se află așezate, în două racle, părticele din moaștele Sfinților Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu și Ioan Maximovici.
Istoric
În anul 1637, voievodul Matei Basarab ridica una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Țării Românești, și anume Mănăstirea Măxineni, aflată în arealul județului Brăila, la confluența râului Buzău cu Siretul. Pisania lăsată aici de Matei Basarab și de soția sa, Elena Doamna, reprodusă de cărturarul și istoricul Nicolae Iorga, indică împrejurările în care a fost ridicată această mănăstire.
Vechea biserică a mănăstirii, ctitorită de voievod, a avut un rol însemnat în apărarea țării, fiind în imediata vecinătate cu raiaua Brăilei (aflată în stăpânire otomană la acea dată) și cu granița Moldovei.
Istoria nu a fost blândă cu aceste locuri și, în general, cu edificiile trecute „peste vremi”. În anul 1917, în regiunea mănăstirii s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase s-au prăbușit la 17 februarie în același an, lovite de obuzele tunurilor și de explozia depozitului de muniții, aruncat în aer. A urmat apoi Al Doilea Război Mondial, când mănăstirea a rămas un loc pustiu, părăsit de viețuitori.
Renașterea zidurilor a început odată cu săpăturile arheologice din 1976 și a continuat după 1990. Din 1976 încoace, Măxineni s-a transformat în loc al cercetărilor arheologice desfășurate de un colectiv de specialiști de la Muzeul Județean de Istorie Brăila. Aceștia au stabilit că edificiul a avut, în afară de biserică, ziduri de incintă, casă egumenească, chilii și alte anexe importante din punct de vedere religios și strategic.
Pe 24 iunie 1990, hramul Sfintei Mănăstiri reînvie după 73 de ani. Atunci s-au auzit din nou toaca și clopotele și s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească în prezența unui număr mare de preoți, slujbă condusă de Chiriarhul locului, Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos. La acea dată a fost numit stareț al acestui nou început de viață monahală protosinghelul Simion Victor Ovezea, „primul viețuitor” pe aceste meleaguri până atunci pustii, după 73 de ani de abandon. Sfânta Liturghie a fost oficiată lângă ruinele sfintei mănăstiri, marcând oficial reînvierea vieții monahale.
Biserica-paraclis a fost construită între anii 2000–2004 și sfințită pe 24 iunie 2004, având ca hram „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Cu ocazia acelui eveniment, la împlinirea a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, mănăstirea a primit al doilea hram. Biserica a fost ridicată prin contribuția a numeroși binefăcători locali. Pictura a fost realizată în tehnica „fresco”, în perioada 2009–2010, de soții Constantin și Petronia Dumitrescu Gherghe, suprafața picturilor murale fiind de aproximativ 500 mp. În interiorul incintei mănăstirii au fost amplasate două corpuri noi de chilii în forma literei L, cu un total de 8 chilii, clădirile fiind ridicate în perioada 2002–2006.
Vechea biserică ridicată de domnitorul Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea și strădania neobosită a Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. De amintit și de remarcat este faptul că Biserica Veche, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (monument istoric de arhitectură de importanță națională), este înscrisă și clasată în Lista Monumentelor Istorice, ediția 2004 (republicată în 2010), sub nr. de cod BR-II-m-A-02136. De asemenea, începând cu iulie 2007, biserica veche a intrat în ample lucrări de restaurare și consolidare, recepția finală având loc în anul 2013.
Sfântul lăcaș a fost reconstruit prin contribuția financiară a Ministerului Culturii și Cultelor, prin Oficiul Național al Monumentelor Istorice, și prin cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean Brăila. Pictura a fost realizată în tehnica „fresco”, în anul 2015, de pictorul de categoria I Marcel Codrescu și de fiul său, Daniel Codrescu, împreună cu o echipă de mai mulți colaboratori. Suprafața picturilor murale este de aproximativ 1020 mp, incluzând și picturile din pridvorul deschis al bisericii voievodale.
La data de 25 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit slujba de sfințire a acestei biserici voievodale. Slujba de târnosire a ctitoriei voievodului Matei Basarab, de la confluența râurilor Buzău și Siret, a fost precedată de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
