Cetățenii și-au dorit pod peste Dunăre la Brăila de mai bine de 40 de ani. Cei care au avut atunci ideea și mulți dintre cei care au susținut-o, sunt morți. Ideea podului la Brăila a apărut în anii 1980, când au fost analizate 3 amplasamente posibile. În 1996 s-a efectuat un studiu de prefezabilitate pe baza ideilor avansate cu un deceniu în urmă. Abia în ianuarie 2018 s-a semnat contractul pentru Podul peste Dunăre de la Brăila.
Să subliniem următoarele lucruri: proiectarea podului e făcută de o firmă japoneză, construirea podului e făcută de o firmă cu capital italian, majoritatea banilor pentru finanțarea podului sunt europeni. Deci, politicienii din Romania nu au făcut nimic pentru ca podul să existe, în afara de vreo 5 – 6 semnături pe hârtie. Mai exact, s-au așezat la un birou și au semnat câteva hârtii scoase la imprimantă.
Podul de la Brăila reprezintă astăzi un simbol al amatorismului și corupției
Șantierul podului a fost deschis în luna decembrie 2018. Bugetul investiției a fost de 540 de milioane de euro. Termenul inițial de finalizare a podului era decembrie 2021. A urmat o amânare pentru decembrie 2022, iar apoi o nouă amânare pentru vara 2023.
Pe 6 iulie 2023 are loc inaugurarea podului de la Brăila, după un an și jumătate de întârzieri.
Pe 11 august 2023, la doar o lună de când a fost deschis circulației, podul peste Dunăre de la Brăila avea deja și primele probleme. Pe toată lungimea lui, asfaltul s-a umplut de denivelări. Antreprenorul, probabil, a dat comisionul și și-a scos profitul turnând asfalt de cea mai proastă calitate.
Pe 30 august 2023, pe rețelele sociale au apărut imagini cu șuruburile din parapeții de siguranță, care erau scoase cu mâna de trecători. CNAIR a anunțat apoi că a verificat toate cele 100.000 de șuruburi din structura podului și doar 401 nu erau prinse bine.
Pe 20 octombrie 2023 apare o nouă problemă la Podul de la Brăila: infiltrații la 12 metri adâncime în structura de rezistență de sub apă. Șeful CNAIR spunea atunci: “Ca sa rezolvi aceste infiltratii, e nevoie sa sapi paralel cu blocurile de ancoraj, iar asta poate slăbi sistemul de prindere al pilonilor podului, iar asta ar duce la o situatie extrem de periculoasa”.
Tare curioși suntem dacă se verifică toată infrastructura rutieră făcută în ultimii 20 de ani, nu doar în Brăila, ci în toată România, dacă se găsește vreo lucrare care să își fi meritat banii care se presupune că au fost investiți în lucrarea respectivă. Se pare că pentru majoritatea politicienilor de la noi, nu are importanță lucrarea în sine, ci comisionul pe care ei îl primesc.
Politicienii și inaugurarea podului: Fotografii, discursuri și melodii cu dedicație specială
În ziua de 6 iulie, la inaugurarea podului, politicienii s-au înghesuit cu mic, cu mare, să facă poze și să își laude fiecare partidul pe care îl reprezintă pentru contribuția pe care acesta a avut-o pentru construirea podului, că de… noroc cu politicienii, de parcă ei au venit cu ideea, ei au dat banii, ei l-au construit.
Au avut discursuri care mai de care mai „modeste” de la Ciolacu și Ciucă, până la Iohannis și, să nu cumva să uităm de Tudose, a cărei contribuție a fost atât de recunoscută de către președintele PSD Brăila și al Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, încât a comandat o melodie special pentru europarlamentar, care este cântată de trupa Azur și se numește „Podul lui Tudose de la Brăila”. Dacă nu ați ascultat-o, nu ați pierdut nimic…
Bineînțeles că ne-am întrebat cu toții din ce bani au fost plătiți cei de la Azur pentru această melodie, ținând cont că melodia a apărut în aceeaşi perioadă cu Festivalul Peştelui, finanţat din fonduri europene; dar un răspuns clar nu am primit nici până astăzi. Cert este că nu credem că domnul Chiriac a scos bani din propiul buzunar.
Să dăm cezarului ce-i al cezaurului și să amintim că fostul premier Mihai Tudose s-a autopromovat mereu ca fiind politicianul care a decis construcția podului. Asta pentru că, în ultimele zile ca premier (mandat între iunie 2017-ianuarie 2018), acesta a semnat acordul pentru construcția podului. Să ne înțelegem, doar a semnat. Niciun alt efort susținut, zero muncă efectivă depusă.
Problemele serioase abia acum încep. Tot covorul asfaltic ar putea fi înlocuit
La începutul lunii noiembrie, un fost director adjunct al CNAIR, Ovidiu Marian Barbier, desființa lucrările de la podul peste Dunăre de la Brăila, afirmând că „tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite”. El a scris pe Facebook că încă din 2022 erau „semnale” că bitumul folosit este la standarde minime. În plus, acesta afirmă că, de la început, proiectul podului a fost aprobat de CNAIR fără „ștampila verificatorilor”.
Apoi, podul de la Brăila a fost supus unui control de către inspectorii care au analizat calitatea asfaltului turnat și aceștia au constatat că lucrările sunt de proastă calitate, iar constructorul nu a respectat procesul de asfaltare. Mai mult, asfaltul a fost turnat greșit pe podul de la Brăila, de aici și valurie și crăpăturile de pe pod. În condițiile constatate, constructorului îi revine obligația de a identifica o soluție. În caz contrar, podul de la Brăila nu va fi recepționat.
Șefii de la Transporturi au recunoscut după 4 luni lucrările de mântuială de la Podul de la Brăila. A fost nevoie de două asfaltări pentru ca șefii de la Drumuri să admită că constructorii au folosit materiale de proastă calitate în procesul de asfaltare.
Însă, un raport inițiat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere indică faptul că problemele sunt mult mai grave. Directorul CNAIR, Cristian Pistol a ținut să sublinieze că respectivul constructor nu a respectat tehnologia și rețeta de asfaltare. Directorul CNAIR a mai declarat că hidroizolația podului va trebui refăcută cum la fel de bine covorul asfaltic trebuie înlocuit conform procesului de turnare.
Tot ce ne rămâne este să sperăm că măcar alegerile electorale care se apropie, îi vor speria pe politicieni și îi vor face să se străduiască din răsputeri să rezolve toate problemele pentru a ne putea bucura liniștiți de podul pe care ni l-am dorit atât de mult.
Sursă foto: Facebook Ionel Scrioşteanu
